Noul preşedinte Klaus Iohannis a declarat, încă din campania electorală, că va renunţa la imunitate. Cum poate fi făcut acest lucru şi ce va aduce nou?
"Am multe discuții în jurul imunității. Primul lucru la care vreau să renunț este imunitatea președintelui României, în special cu comisia care se ocupă de modernizarea Constituției. Vreau să renunțăm la alineatul care se referă la imunitate", a spus Iohannis săptămâna trecută, înainte de alegeri.
Constituţia României prevede, la articolul 84, alineatul 2, că "preşedintele României se bucură de imunitate. Prevederile articolului 72, alineatul 1 se aplică în mod corespunzător". Acesta stipulează că "deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului".
Cum poate fi eliminată imunitatea?
"Pentru ca preşedintele să renunţe la imunitate, este necesară revizuirea Constituţiei. În condiţiile actuale, tot ce poate face preşedintele este să renunţe simbolic la imunitate, să se comporte ca şi cum aceasta nu ar exista", a declarat, pentru Capital, specialistul în drept constituţional Ioan Stanomir.
Pentru ce fapte poate fi judecat preşedintele şi pe ce cale poate fi pedepsit – penală, civilă, administrativă? Radu Carp, expert în drept constituţional, ne-a spus că răspunsul la această întrebare depinde de interpretarea primei fraze din articolul 84, alineatul 2: "preşedintele României se bucură de imunitate".
"În acest moment, preşedintele are imunitate penală, potrivit Curţii Constituţionale, care trebuie să se pronunţe şi asupra imunităţii civile. Mai mult ca sigur decizia va fi în favoarea imunităţii, deoarece Constituţia nu face diferenţiere între civil şi penal. Preşedintele nu are, în schimb, imunitate administrativă, astfel că e pasibil de amenzi dacă încalcă legislaţia din acest domeniu". A explicat Carp.