Călin Georgescu, în cadrul unui interviu acordat publicației Politico, a vorbit despre planurile sale economice și despre nemulțumirile legate de investițiile străine în România.
Printre propunerile sale se numără impozitarea diferențiată între firmele românești și cele cu capital străin, precum și naționalizarea resurselor naturale. Aceste idei, însă, sunt în contradicție cu politicile economice promovate la nivelul Uniunii Europene, iar efectele acestora ar putea izola România pe plan economic.
Ideile lui Călin Georgescu despre impozitare și economie
Călin Georgescu, candidatul independent la președinție, consideră că România ar trebui să aplice o politică fiscală diferită pentru companiile românești și cele străine.
În opinia sa, impozitarea ar trebui să se facă pe venit, nu pe profit, pentru a preveni metodele prin care anumite firme pot reduce sau ascunde profiturile.
„Ce înseamnă corporațiile astea care vin în România? Bine, e de înțeles acest lucru. Dar impozitarea trebuie făcute pe venit, nu pe profit, ca să poți să-l ascunzi sau să-l aduci pe minus. Impozitezi pe profit antreprenorul român, companiile românești, și acelea eșalonat și etapizat”, a spus Georgescu într-un interviu pentru Politico.
În viziunea sa economică, firmele ar trebui să plătească 2% din cifra de afaceri în cazul în care aceasta depășește pragul de 1 milion de euro.
Oamenii de afaceri și nu doar, avertizează că astfel de măsuri ar putea descuraja investițiile străine și ar putea afecta creșterea economică a României.
Impactul propunerilor asupra investițiilor străine
Radu Burnete, director executiv al Federației Patronale Concordia, subliniază că toate companiile din România sunt entități românești, chiar dacă sunt deținute de entități străine.
„Toate companiile din România sunt românești. Ele sunt SRL-uri sau SA-uri românești. Acea companie este deținută de o altă entitate străină. Asta e altceva. Nu poate exista o impozitare pe companie românească sau companie străină. Dacă ai încercat să faci lucrul ăsta, de ce ai descuraja venirea în România a companiilor străine?”, a spus Burnete.
El consideră că nu poate exista o impozitare distinctă între o companie românească și una străină, deoarece acest lucru ar descuraja investițiile străine.
„Companiile astea au adus zeci de miliarde în țara asta, angajează peste 1.000.000 de oameni și fără ele nu am fi avut economia pe care o avem astăzi. Dacă noi nu ne-am fi integrat în Uniunea Europeană și nu am fi avut aceste investiții străine, veniturile românilor am fi fost cu 60-70% mai mai mici”, a mai spus el.
În sprijinul acestei opinii, Adrian Codîrlașu, președintele CFA, a declarat:
„O asemenea politică de a discrimina între investitori e incompatibilă cu apartenența la Uniunea Europeană. Nicăieri într-o țară europeană nu se întâmplă lucrul acesta, nicăieri într-o țară democratică nu se întâmplă lucrul acesta”, a spus el.
Potrivit acestuia, în nicio țară europeană nu se aplică astfel de măsuri, iar România riscă să își piardă locul în Uniune dacă adoptă o astfel de abordare.
De asemenea, Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR, subliniază că apartenența României la Uniunea Europeană a adus beneficii semnificative. El afirmă că, fără fondurile europene, România s-ar confrunta cu probleme majore în finanțarea deficitelor, care nu sunt deloc mici, incluzând deficitul bugetar și deficitul extern.
„Apartenența la UE a mers fantastic de bine pentru România. Fără fondurile europene trebuie să spun că am avea probleme fantastice în finanțarea deficitelor. Deficitele nu sunt deloc mici, deficitul bugetar, deficitul extern sunt foarte mari.
Fondurile europene și investițiile străine directe finantau majoritar deficitul extern. Acum ponderea lor a scăzut, vedem această tensiune în piețele financiare”, menționează el.
Condiționarea investițiilor străine
O altă propunere care se află în contradicție cu valorile europene este condiționarea investițiilor străine de parteneriate cu statul român sau cu o companie românească, care să dețină 51% din acțiuni.
Călin Georgescu, candidatul independent la președinție, afirmă: „Statul sau orice antreprenor român, atunci când încheie un parteneriat internațional, va acționa în interesul antreprenorului român și al statului român.”
Această abordare reflectă un model asemănător cu cel din China și din statele din zona Golfului, care sunt conduse de monarhii absolutiste, nu de democrații.
Naționalizarea resurselor naturale, o idee riscantă
Una dintre cele mai controversate propuneri ale lui Călin Georgescu este naționalizarea resurselor naturale ale României.
Candidatul independent susține că, prin naționalizarea sectoarelor strategice, precum apa și energia, România nu ar mai depinde de fondurile europene.
„Resursele țării, dacă le nationalizezi și le exploatezi singur, nu ai nevoie de niciun cent de la Uniunea Europeană… înțelegeți ce vă spun? De niciun cent”, a spus Georgescu.
Această viziune a fost criticată de specialiști, cum ar fi Adrian Codîrlașu, care a avertizat că un astfel de model ar putea duce România pe calea unei crize financiare.
„Ăsta este drumul spre criza financiară. este suficient să ne uităm la Venezuela. Este țara cu cele mai mari resurse de hidrocarburi și este în același timp, datorită politicilor și a naționalizărilor pe care le-au făcut în sectorul energetic, cea mai săracă țară din America de Sud”, a declarat Codîrlașu.
Exemplul Venezuelei, unde economia s-a contractat cu 80% în decurs de un deceniu, demonstrează riscurile imense ale unei astfel de politici.
În concluzie, planul economic al lui Călin Georgescu se bazează pe idei care sunt în opoziție cu principiile economiei de piață și valorile Uniunii Europene. Dacă astfel de propuneri ar fi implementate, România ar putea face pași mari înapoi pe cale economică și riscă să piardă sprijinul investitorilor străini și al Uniunii Europene.
