Obligate să reducă masiv cheltuielile, companiile ar trebui să evite cu orice preţ disponibilizările, având la îndemână soluţii mai eficiente, precum diminuarea pachetelor salariale. Doar 1% optează, însă, pentru această măsură. Un antreprenor care deţine o serie de pu-blicaţii online, la care lucrează circa 50 de oameni, a decis ca, începând cu luna decembrie, să taie 30% din veniturile care le revin editorilor din drepturile de autor, iar ţintele de vânzări au fost ri
Obligate să reducă masiv cheltuielile, companiile ar trebui să evite cu orice preţ disponibilizările, având la îndemână soluţii mai eficiente, precum diminuarea pachetelor salariale. Doar 1% optează, însă, pentru această măsură.
Un antreprenor care deţine o serie de pu-blicaţii online, la care lucrează circa 50 de oameni, a decis ca, începând cu luna decembrie, să taie 30% din veniturile care le revin editorilor din drepturile de autor, iar ţintele de vânzări au fost ridicate într-atât, încât, cel puţin în perioada de timp scursă de atunci, niciunul dintre oamenii din departamentul respectiv nu a mai câştigat bonusuri de performanţă.
Măsurile fac parte dintr-un plan de reducere a cheltuielilor de personal cu circa 15 procente, însă antreprenorul nu a luat în calcul nici măcar o clipă concedierea vreunuia dintre membrii echipei. În caz că sumele provenite din publicitate nu vor creşte în următoarele luni, antreprenorul nu exclude posibilitatea înlocuirii actualelor contracte de muncă cu normă întreagă, pe perioadă nedeterminată, cu contracte de colaborare. Din nou, nicio vorbă despre concedieri.
Într-o situaţie mai mult sau mai puţin similară se află întregul peisaj mass-media autohton, însă abordările diferă la capitolul tăierii de costuri. Sunt deja celebre cazurile celor mai mari trusturi de presă autohtone, Intact şi Media Pro. Primul a anunţat în urmă cu câteva săptămâni că aplică uniform la nivelul personalului o reducere salarială de 20%, iar cel de-al doilea, de 5% şi renunţarea la bonurile de masă, în cazul diviziei de print. În schimb, Realitatea-Caţavencu a recurs la majorarea veniturilor lunare ale angajaţilor care aveau contractele negociate în lei cu 11%. Alte două trusturi importante, Ringier şi Adevărul Holding, nu au adoptat nicio decizie în acest sens.
Angajaţii Adevărul se pot considera însă norocoşi. Căci în celălalt mare grup de companii al patronului Dinu Patriciu, Rompetrol Grup, a fost implementat, începând cu 1 ianuarie, un program de reducere cu o cincime a salariilor angajaţilor, pe bază de voluntariat. Pentru a-şi încuraja subordonaţii, managerii Rompetrol au fost primii care s-au înscris pe liste.
„Măsura nu este de reducere a salariilor, ci o suspendare voluntară a veniturilor cu 20% pe o perioadă determinată, de şpase luni“, precizează PR managerul grupului, Bogdan Urzică. Acesta adaugă că, odată depăşită perioada de recesiune, angajaţii care au optat pentru această măsură îşi vor recupera sumele sacrificate în această perioadă.
Cele mai frecvente reduceri: între 10% şi 20%
Dacă revizuirea bugetului de resurse umane devine însă de neocolit, primele puncte care trebuie tăiate de pe listă sunt cheltuielile de training şi teambuilding şi trebuie oprit procesul de recrutare, în timp ce disponibilizările trebuie să rămână ultima opţiune.
Unele companii urmează această regulă ca la carte. Producătorul de mezeluri Caroli Foods a redus costurile pe mai multe paliere, însă a ocolit, până în momentul de faţă, cheltuielile de personal. „Totuşi, în cazul în care volumele realizate nu se vor afla la nivelul estimat, compania ar putea lua în considerare şi acţiuni specifice în această direcţie“, după cum afirmă Irina Mocanu, responsabilă cu comunicarea în cadrul companiei. În firmele care activează în domeniul comerţului, cea mai populară soluţie este aplicarea programelor de plecări voluntare, recompensate cu plăţi compensatorii, spune Vasile Gogescu, liderul federaţiei sindicale din această ramură.
Alte soluţii sunt scurtarea timpului de lucru şi renunţarea la creşterile salariale prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă. În sectorul serviciilor, directorul lanţului de clinici medicale Medcenter, Florin Bălănică, spune că, dacă va fi cazul, va tăia din stimulentele oferite angajaţilor, dar şi din activităţile de HR, precum evenimentele interne şi instruirea angajaţilor.
Potrivit unui studiu realizat de instituţia americană SHRM (Societatea pentru Managementul Resurselor Umane), cele mai frecvente metode de reducere a costurilor sunt reducerea orelor de lucru, diminuarea până la zero a pachetelor de beneficii, planurile de pensionări anticipate şi îngheţarea salariilor. De cele mai multe ori, reducerile veniturilor lunare sunt cuprinse în intervalul 10%-20%.
O cincime dintre companii vor să elimine bonusurile anuale
• Angajaţii BBC cu venituri anuale de peste 100.000 de lire sterline vor trebui să se resemneze cu o scădere a salariului de 25 de procente. Aceasta, în condiţiile în care 40 de vedete ale grupului BBC au câştigat anul trecut peste un milion de lire sterline. Măsura este menită să ducă la economisirea a circa 20 de milioane de lire sterline.
• După ce a concediat 1.500 de oameni, în urma sistării activităţii în două dintre fabricile din Japonia, producătorul auto Mazda a anunţat scăderea salariilor managerilor cu 10%, începând cu luna februarie. Veniturile acestora fuseseră deja reduse cu o cincime.
• În luna noiembrie a anului trecut, banca elveţiană UBS primea un ajutor de stat în valoare de aproape 50 de miliarde de dolari. La scurt timp după, membrii consiliului de administraţie ai instituţiei au returnat bonusuri de circa 45 de milioane de euro.
• Săptămâna trecută, angajaţii filialei britanice a companiei de audit şi consultanţă KPMG au primit un mail prin care erau anunţaţi că pot opta fie să îşi ia un concediu sabatic, parţial remunerat, fie să lucreze numai patru zile pe săptămână. În decurs de o săptămână, 400 din cei 550 de manageri ai companiei au ales una dintre cele două variante.
Măsurile radicale, cât mai la urmă
Ordinea măsurilor care trebuie luate de management atunci când decide tăierea costurilor cu personalul:
• Tăierea cheltuielilor de training şi team-building;
• Îngheţarea procesului de recrutare şi reîmpărţirea sarcinilor de lucru între angajaţii existenţi, ceea ce poate conduce la un program de lucru prelungit;
• Reducerea cheltuielilor adiacente (utilizarea autoturismului de serviciu nu se mai poate face şi în scopuri personale, limitarea numărului de minute de convorbiri telefonice oferite angajaţilor, optimizarea utilizării hârtiei de imprimantă şi xerox, reducerea costurilor generate de cafea şi ceai);
• Reducerea bonusurilor şi a primelor;
• Stagnarea creşterilor salariale;
• Scăderi salariale;
• Şomaj tehnic;
• Disponibilizarea.
Doina Patrubani, Deloitte Management Consulting, director specializat în Human Capital