Raportul intermediar al CE privind justiţia din România, prezentat vineri la Bruxelles, arată că, de la ultimul raport al Comisiei, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a continuat să obţină rezultate bune în ceea ce priveşte investigarea cazurilor de corupţie la nivel înalt, trimiţând în instanţă un număr semnificativ de persoane, inclusiv un membru al Parlamentului European, trei foşti miniştri, doi foşti secretari de stat şi câţiva magistraţi.
Potrivit unor experţi europeni, solicitaţi de Agerpres, respectivul membru al PE menţionat în raport este George Becali, iar cazul la care se face referire este cel controversat al unor achiziţii de terenuri.
Documentul CE face referire şi la achiziţiile publice, apreciind că România a pregătit o serie de amendamente legislative la legislaţia în acest domeniu, ca răspuns la recomandările Comisiei.
”După cum s-a indicat deja în ultimul raport al Comisiei, România a introdus în Legea privind achiziţiile publice noi dispoziţii care definesc mai detaliat conflictul de interese. Aceste dispoziţii reglementează cazurile în care persoanele care deţin funcţii de conducere într-o societate comercială care depune o ofertă într-o procedură de achiziţii publice are legături de familie sau comerciale cu persoane care au funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante. Alte modificări, de simplificare a sistemului de contestaţii administrativ-jurisdicţionale, sunt menite să accelereze procedura de achiziţii publice. Acum, pot fi semnate contractele de achiziţii după respingerea contestaţiilor de către organismul administrativ de soluţionare a contestaţiilor, chiar dacă s-a introdus o cale de atac”, se arată în raportul CE.
Documentul aminteşte că în primele nouă luni ale anului 2010, parchetele locale au pus sub acuzare 406 pârâţi pentru infracţiuni de corupţie, comparativ cu 193 în perioada echivalentă din 2009 şi 115 în perioada echivalentă din 2008. Revizuirea a identificat, de asemenea, lipsa unei abordări naţionale şi unitare în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea corupţiei, insuficienţa mecanismelor de monitorizare şi raportare şi lipsa indicatorilor de impact, ceea ce împiedică evaluarea strategiei.
Aceste măsuri includ acţiuni continue de implementare a unei noi metodologii pentru identificarea riscurilor şi vulnerabilităţilor la corupţie în Ministerul Administraţiei şi Internelor, propuneri suplimentare care derivă din dezbaterile anticorupţie găzduite de Centrul Naţional de Integritate, conferinţe de promovare a celor mai bune practici în administraţia publică, organizate de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici. De asemenea, sunt în curs de elaborare propuneri de consolidare a mecanismelor de prevenire şi detectare a cazurilor de corupţie în ceea ce priveşte procedurile de achiziţii din sectorul public.
Raportul intermediar al CE prezentat vineri la Bruxelles notează că România a răspuns într-o manieră constructivă la recomandările Comisiei Europene de la ultima evaluare făcută de executivul UE, iar pentru a consolida ritmul reformei, care a fost revigorat, ţara noastră trebuie să se concentreze pe o pregătire cuprinzătoare a implementării noilor Coduri. Documentul prezentat vineri de Comisia Europeană conţine o actualizare tehnică a evoluţiilor semnificative înregistrate în România în cadrul MCV.
Documentul se concentrează pe răspunsul României la recomandările CE şi nu conţine o evaluare completă asupra progreselor realizate. Raportul adoptat de CE în 20 iulie 2010 şi recomandările sale rămân punctul de referinţă pentru evaluarea progreselor realizate privind condiţionalităţile şi identificarea provocărilor rămase. Comisia Europeană va continua să susţină eforturile României şi va prezenta următoarea evaluare a progreselor, detaliată, în vara acestui an, adaugă raportul intermediar al executivului UE.