Odinioară, Moş Crăciun venea pe coşul casei şi lăsa daruri sub brad. Ceva mai multe, copiilor cuminţi. De câţiva ani şi-a schimbat obiceiurile şi a început să împartă daruri şi pe la cei mari. Sondajul efectuat în parteneriat cu DespreFirme.com ne dezvăluie ce se ascunde în pachetele de sărbători pregătite de companii.
Poveste de Crăciun la gura sobei unor americani
Ce oferă companiile americane angajaţilor lor de Crăciun? Un curcan. Un curcan? Da, un curcan sau şuncă afumată. Ce ziceţi de acest gest de ge-nerozitate? Având în vedere că Ziua Recunoştinţei (sărbătoare americană la care se serveşte, în mod tradiţional, curcan) este cu doar patru săptămâni înainte de Crăciun, mulţi ar putea crede că americanii sunt sătui de curcani. Greşit! În preajma Crăciunului este destul de dificil de găsit curcani în magazine, deoarece firmele se înghesuie să facă în avans comenzi pentru angajaţii lor.
Lăsând lucrurile amuzante deoparte, realitatea este că majoritatea firmelor americane recurg la acordarea bonusurilor în funcţie de performanţă, pentru a arăta aprecierea lor angajaţilor harnici. Aceste sume substanţiale chiar întreţineau spiritul de sărbătoare printre angajaţii din America. Acum însă, din ce în ce mai puţine firme acordă bonusuri în luna decembrie. De ce? Pentru că tot mai puţine companii îşi încheie anul fiscal în decembrie. Da, în afara României este posibil acest lucru! Pe lângă asta, forţa de muncă a devenit tot mai mobilă şi mai puţin loială, ceea ce măreşte riscul renunţării la un loc de muncă imediat după primirea bonusului. Un prieten din resurse umane îmi spunea la un moment dat: „Angajatorii realizează că, acordând bonus în funcţie de performanţă şi nu de sărbători, întăresc legătura angajaţilor cu obiectivele companiei, eliminând sentimentul de «îndreptăţire» pe care îl trăiesc mulţi. Acest mod de conducere contribuie la creşterea productivităţii şi îmbunătăţirea rezultatelor afacerii“. Dacă firma a avut un an bun, angajaţii cu funcţii ierarhice superioare se aşteaptă ca o parte din succes să se distribuie celor care au contribuit la aceste rezultate, indiferent de perioada anului.
Şi curcanul? Ei bine, cine vrea să fie Scrooge, zgârcitul din cartea lui Dickens, „Colindă de Crăciun“? Bonusul în funcţie de performanţă este acel cadou sau acea excursie sau petrecere acordată angajaţilor profesionişti. Însă curcanul sau tichetul-cadou de 100 de dolari, sau anvelopele de iarnă date gratis etc. reprezintă cadoul care îl determină pe angajatul de rând să simtă că face parte din marea familie corporatistă. Aşadar, aici, la DespreFirme.com, noi le acordăm angajaţilor un curcan clasa A, importat din Ungaria şi cumpărat din Carrefour cu 121 lei.
Vă dorim un Crăciun fericit şi liniştit!
Prima de sărbători
41% dintre angajaţi spun că primesc la sfârşit de an o primă. Femeile sunt mai merituoase, dovadă că depăşesc cu 6 procente numărul colegilor de sex masculin care au primit o primă. Cele mai multe se acordă în sistemul financiar (49%), şi cele mai puţine în sectorul serviciilor (33%).
În mod surprinzător, firmele cu capital românesc şi cele de dimensiuni mici şi mari sunt cele care acordă, în proporţie majoritară, astfel de prime. Moldovenii sunt cei mai apreciaţi (49%).
Bucureştenii se situează doar pe locul doi (42%). Codaşi la prime sunt muntenii. Mai mult de jumătate apreciază că prima este acordată în funcţie de performanţele înregistrate. Ponderea angajaţilor care lucrează în domeniul serviciilor este mult mai mare decât media. Trei sferturi dintre aceştia consideră că primele acordate la sfârşit de an sunt în concordanţă cu performanţa.
Şi angajaţii din domeniul tehnic sunt de aceeaşi părere. În vânzări, mai puţin de jumătate primesc prime în funcţie de rezultate. O treime asociază bonusul cu poziţia ocupată în firmă, iar restul cu vechimea în muncă. În domeniul IT, recompensa pentru performanţe este şi mai mică (39%).
Patronii par să aprecieze acum mai mult senioritatea (39%). Ardelenii însă ţin să răsplătească oamenii mai mult după poziţia ocupată în companie, decât după rezultate.
Vacanţa de iarnă
Numărul mediu al zilelor libere primite de angajaţi este de 4,4 zile. Culmea, bărbaţii primesc mai multe zile libere în medie (4,5) faţă de femei (4,2). Lucrătorii din domeniul tehnic beneficiază de cele mai multe zile libere de sărbători (5,6 zile în medie). Cele mai puţine zile libere au cei din sectorul financiar (3,2 zile în medie). Cei mai generoşi sunt patronii din firmele româneşti (5,2 zile), din cele de dimensiuni mici (5,6 zile) şi din zona Moldovei (5,2 zile).
Dar nu toţi angajaţii beneficiază de zilele libere de sărbători. 38% răspund negativ la întrebarea din chestionar, firmele româneşti şi cele mici fiind cele care încalcă cel mai des (peste 40%) aceste drepturi stabilite prin lege. Totuşi, 45% dintre respondenţi spun că-şi iau vacanţă de Crăciun. Cei mai mulţi provin din firmele multinaţionale, iar pe domenii ponderea este dată de angajaţii din servicii, marketing şi IT.
Tichete pentru cadouri
Un sfert dintre angajaţi primesc de sărbători şi tichete pentru cadouri. Obiceiul este mai răspândit în Transilvania (32%) şi în Bucureşti (25%). Informaticienii sunt angajaţii care primesc cele mai puţine tichete. Valoarea medie a unui tichet urcă la 74 euro, dar oscilaţiile sunt destul de mari de la o firmă la alta: între 10 şi 800 euro. Media cea mai mare o întâlnim în domeniul serviciilor (114 euro) şi, surprinzător, la firmele de dimensiuni mici (102 euro). Bucureştenii se bucură de cadourile cele mai consistente, media unui tichet fiind de 87 euro.
Cadouri diverse
18% dintre angajaţi primesc diverse cadouri din partea companiilor. Ponderea bancherilor care fac daruri este mai mare (30%) decât a angajatorilor din alte domenii. Cele mai multe cadouri le fac companiile multinaţionale. Valoarea medie a cadourilor urcă la 61 euro, cu un minim de 3 euro şi un maxim de 800 euro. Bancherii sunt cei mai zgârciţi, media valorică a cadourilor acestora fiind de 57 euro. Cele mai generoase sunt companiile mici (120 euro).
Petrecerea de Crăciun
67% dintre angajaţi fac petrecerea de Crăciun în cadrul firmei. Informaticienii (76%) bat recordul. Firmele străine sau multinaţionale sunt cele care se întrec să organizeze petreceri de Crăciun pentru angajaţi. Majoritatea le organizează la restaurant. Firmele mici organizează petreceri la sediu sau în zone turistice. Majoritatea bucureştenilor preferă restaurantele locale. Un sfert dintre angajaţi vin la petrecere împreună cu familia.
Produsele firmei
Doar 6% dintre angajaţi beneficiază de sărbători de produse din partea firmei, majoritatea fiind din domeniul tehnic şi marke-ting-vânzări. Cei mai mulţi primesc produse alimentare, băuturi răcoritoare. Valoarea medie a produselor se situează la 74 euro, nivelul cel mai mic fiind de 10 euro şi cel mai mare, de 700 euro. Angajaţii din servicii sunt cei mai favorizaţi. Valoarea medie a produselor primite de ei urcă la 388 euro.
La categoria companii, multinaţionalele sunt cele mai zgârcite (29 euro valoarea medie a pachetului). Cele mai darnice sunt firmele româneşti (179 euro valoarea medie), iar pe zone geografice se remarcă firmele din Transilvania (162 euro).
Al 13-lea salariu
15% dintre angajaţi primesc al 13-lea salariu. Cei mai mulţi provin din multi-naţionale. Majoritatea primeşte o sumă egală cu salariul obişnuit. Numai 8% primesc un bonus mai mare decât salariul. Dintre cei care beneficiază al 13-lea salariu, un sfert lucrează în firme din domeniul financiar. Aici este mai mare şi ponderea bonusurilor care depăşesc un salariu lunar. În schimb, cei mai mulţi IT-işti spun că nu primesc deloc acest bonus. În celelalte domenii (tehnic, marketing/vânzări şi IT), angajaţii primesc cel mult încă un salariu. Patronii din servicii sunt cei mai zgârciţi, pentru că o treime dintre angajaţii lor primesc bonusul de sfârşit de an mai mic decât salariul. Femeile par să fie mai apreciate. Numărul celor care primesc un bonus mai mare decât salariul obişnuit este de trei ori mai mare decât cel al bărbaţilor. Bucureştenii sunt pe ultimul loc la această categorie de cadouri. Cei mai mulţi beneficiari se regăsesc în Moldova. Cei mai… „calculaţi“ sunt însă patronii din Moldova şi Ardeal, pentru că mai mult de un sfert dintre angajaţii care lucrează în judeţele aferente spun că bonusurile anuale sunt mai mici decât salariile obişnuite. În schimb, trei sferturi dintre patronii munteni dau bonusul anual la egalitate cu salariile lunare.
