Cum se calculeaza taxa pe valoarea adaugata pentru bunurile provenite din import? Cand se datoreaza si plateste taxa pe valoarea adaugata?

Mirela Stanciu – Bucuresti






Potrivit Codului fiscal, in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata se cuprinde si importul de bunuri. Prin derogare, atunci cand bunurile sunt plasate, dupa intrarea lor in tara, in regimuri vamale suspensive, aceste bunuri nu se cuprind in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata. Totusi, acestea sunt supuse reglementarilor vamale in ceea ce priveste plata sau, dupa caz, garantarea drepturilor de import pe perioada cat se afla in regim vamal suspensiv. Importul bunurilor plasate in regimuri vamale suspensive este efectuat in statul pe teritoriul caruia bunurile ies din aceste regimuri.



In cazul unui import de bunuri, taxa pe valoarea adaugata devine exigibila la data cand se genereaza drepturi de import pentru bunurile respective, conform legislatiei vamale in vigoare. In cazul importurilor de bunuri care sunt plasate in regimul de antrepozit fiscal exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata aferenta accizei, care este cuprinsa in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata, intervine la data la care acciza este exigibila.
Baza de impozitare pentru un import de bunuri este constituita din valoarea in vama a bunurilor, stabilita conform legislatiei vamale in vigoare, la care se adauga taxele vamale, comisionul vamal, accizele si alte taxe, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, datorate pentru importul de bunuri. Se cuprind, de asemenea, in baza de impozitare cheltuielile accesorii precum comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare care intervin pana la primul loc de destinatie a bunurilor in Romania, in masura in care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse in baza de impozitare stabilita conform aliniatului precedent. Primul loc de destinatie a bunurilor il reprezinta destinatia stipulata in documentul de transport sau orice alt document insotitor al bunurilor, cand acestea intra in Romania.


Daca suma folosita la stabilirea bazei de impozitare pentru un import de bunuri este exprimata in valuta, aceasta se converteste in moneda nationala a Romaniei, in conformitate cu metodologia folosita, pentru a stabili valoarea in vama a bunurilor importate.
Cota aplicabila pentru un import de bunuri este cea aplicata in interiorul tarii pentru livrarea aceluiasi bun. Cota standard a taxei pe valoarea adaugata este de 19% si se aplica asupra bazei de impozitare pentru orice operatiune impozabila care nu este scutita de taxa pe valoarea adaugata sau care nu este supusa cotei reduse a taxei pe valoarea adaugata (de 9%).
Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata:


a) importul de bunuri a caror livrare in Romania este in orice situatie scutita de taxa pe valoarea adaugata;


b) bunurile introduse in tara de calatori sau de alte persoane fizice cu domiciliul in tara ori in strainatate, in conditiile si in limitele stabilite potrivit reglementarilor legale in vigoare, pentru regimul vamal aplicabil persoanelor fizice;


c) bunurile importate destinate comercializarii in regim duty-free, precum si prin magazinele pentru servirea in exclusivitate a reprezentantelor diplomatice si a personalului acestora;


d) importul de bunuri de catre misiunile diplomatice si birourile consulare, precum si de catre cetatenii straini cu statut diplomatic sau consular in Romania, in conditii de reciprocitate. Scutirea se acorda de catre birourile vamale de control si vamuire, pe baza avizului Ministerului Afacerilor Externe privind respectarea conditiilor de reciprocitate legate de importul bunurilor;


e) importul de bunuri efectuat de reprezentantele organismelor internationale si interguvernamentale acreditate in Romania, precum si de catre cetatenii straini angajati ai acestor organizatii, in limitele si in conformitate cu conditiile precizate in conventiile de infiintare a acestor organizatii. Scutirea se acorda de catre birourile vamale de control si vamuire, pe baza avizului Ministerului Afacerilor Externe privind respectarea limitelor si conditiilor precizate in conventiile de infiintare a acestor organizatii;


f) importul de bunuri de catre fortele armate ale statelor straine membre NATO pentru uzul acestora sau al personalului civil insotitor ori pentru aprovizionarea popotelor sau cantinelor, in cazul in care aceste forte sunt destinate efortului comun de aparare;


g) importul de suporturi materiale, cum ar fi pelicule, benzi magnetice, discuri pe care sunt inregistrate filme sau programe destinate activitatii de radio si televiziune, cu exceptia celor de publicitate;


h) importul de bunuri primite in mod gratuit cu titlu de ajutoare sau donatii destinate unor scopuri cu caracter religios, de aparare a sanatatii, de aparare a tarii sau sigurantei nationale, artistic, sportiv, de protectie si ameliorare a mediului, de protectie si conservare a monumentelor istorice si de arhitectura. Scutirea se aplica de catre birourile vamale de control si vamuire, pe baza documentelor din care rezulta ca bunurile au fost primite fara obligatii de plata si a unei declaratii pe propria raspundere semnate de reprezentantul legal al importatorului sau de persoana imputernicita de acesta, prin care se confirma ca bunurile sunt destinate scopurilor mentionate la lit. h), ca nu vor face obiectul unor comercializari ulterioare cel putin 5 ani de la data importului si vor fi folosite numai in scopurile pentru care au fost importate.



Declaratiile nereale atrag raspunderea potrivit legii. Declaratia pe propria raspundere se intocmeste in trei exemplare originale, dintre care un exemplar se depune la biroul vamal la care se face declaratia vamala de import, un exemplar se depune la organul fiscal teritorial, iar al treilea exemplar se pastreaza la documentele financiar-contabile ale beneficiarului. La schimbarea destinatiei bunurilor, inainte de expirarea termenului de 5 ani, importatorii sunt obligati sa indeplineasca formalitatile legale privind importul marfurilor si sa achite taxa pe valoarea adaugata aferenta importului;

i) importul de bunuri finantate din imprumuturi nerambursabile acordate de guverne straine, organisme internationale si/sau organizatii nonprofit din strainatate si din tara. Prin imprumuturi nerambursabile, in acest sens, se inteleg imprumuturile banesti acordate de guverne straine, de organisme internationale si /sau de organizatii nonprofit din strainatate si din tara unor beneficiari din Romania si care sunt consemnate in acorduri, protocoale si/sau intelegeri, memorandumuri, incheiate cu guverne straine, organisme internationale sau organizatii nonprofit din strainatate si din tara. Scutirea de la plata taxei pe valoarea adaugata pentru importul de bunuri finantate direct din imprumuturi nerambursabile, acordate de organisme internationale sau de guverne straine, se acorda de catre birourile vamale de control si vamuire, pe baza documentelor care atesta ca acestea sunt finantate din imprumuturi nerambursabile.


Scutirea de la plata taxei pe valoarea adaugata pentru importul de bunuri finantate direct din imprumuturi nerambursabile, acordate de organizatii nonprofit si de caritate din strainatate si din tara, se acorda de catre birourile vamale de control si vamuire, pe baza documentelor care atesta ca acestea sunt finantate din imprumuturi nerambursabile si sunt destinate realizarii unor scopuri cu caracter umanitar, social, filantropic, religios, de aparare a sanatatii, cultural, artistic, educativ, stiintific, sportiv, de protectie si ameliorare a mediului, de protectie si conservare a monumentelor istorice si de arhitectura. Documentele prin care se atesta sursa de finantare si destinatia bunurilor importate sunt acorduri, protocoale si/sau intelegeri, memorandumuri, incheiate cu organizatii nonprofit si de caritate din strainatate si din tara. Organele de control fiscal si ale Garzii financiare urmaresc daca se respecta destinatia data bunurilor respective si, in cazul in care se constata schimbarea acesteia in termen de 5 ani de la data intrarii in tara a bunurilor, vor sesiza organele vamale pentru luarea masurilor ce decurg din aplicarea legii.


j) importul urmatoarelor bunuri: bunurile de origine romana, bunurile straine care, potrivit legii, devin proprietatea statului, bunurile reparate in strainatate sau bunurile care le inlocuiesc pe cele necorespunzatoare calitativ, returnate partenerilor externi in perioada de garantie, bunurile care se inapoiaza in tara ca urmare a unei expedieri eronate, echipamentele pentru protectia mediului, stabilite prin hotarare a Guvernului. In acest sens, bunurile straine care, potrivit legii, devin proprietatea statului sunt: bunurile care sunt abandonate printr-o declaratie scrisa data autoritatilor vamale, bunurile pentru care la expirarea termenului de pastrare, acordat de autoritatea vamala, titularii nu au reglementat situatia vamala a acestora, bunurile confiscate de autoritatile competente potrivit legii. Ajutoarele de stat pentru protectia mediului acordate in baza hotararilor Guvernului vor fi notificate Consiliului Concurentei in vederea autorizarii si vor respecta prevederile Regulamentului privind ajutorul de stat pentru protectia mediului.


Taxa pe valoarea adaugata pentru importuri de bunuri, cu exceptia celor scutite de taxa pe valoarea adaugata, se plateste la organul vamal, in conformitate cu regulile in vigoare privind plata drepturilor de import.

Prin derogare de la alineatul precedent, nu se face plata efectiva la organele vamale de catre persoanele inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata care au obtinut certificatele de exonerare pentru importul de masini industriale, utilaje tehnologice, instalatii, echipamente, aparate de masura si control, automatizari, destinate realizarii de investitii, precum si importul de masini agricole si mijloace de transport destinate realizarii de activitati productive si pentru importul de materii prime si materiale consumabile care nu se produc sau sunt deficitare in tara si sunt destinate utilizarii in cadrul activitatii economice a persoanei care realizeaza importul.


Persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata care efectueaza importuri de natura celor prevazute mai sus trebuie sa solicite eliberarea unui certificat de exonerare de la plata in vama a taxei pe valoarea adaugata, emis de catre organele fiscale competente. Pe baza certificatelor prezentate de importatori, organele vamale au obligatia sa acorde liberul de vama pentru bunurile importate.







Cat trebuie sa fie maxim casa in lei?

Patricia Diaconu – Iasi




Prevederile legate de plafonul sumelor in numerar aflate in casieriile proprii ale persoanelor juridice la sfarsitul fiecarei zile erau mentionate la alineatul 6 al articolului 5 din Ordonanta nr. 15/1996 privind intarirea disciplinei financiar-valutare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 24 din 31 ianuarie 1996, aprobata cu modificari prin Legea nr. 131/1996, cu modificarile si completarile ulterioare.
In Ordonanta nr. 94/2004 publicata in Monitorul Oficial, nr. 803 din 31/08/2004 privind reglementarea unor masuri financiare, la art. II sunt specificate plafoanele maxime de casa care intra in vigoare incepand cu data de 04.10.2004, dupa cum urmeaza: “Sumele in numerar aflate in casieriile proprii ale persoanelor juridice nu pot depasi la sfarsitul fiecarei zile plafonul de 50.000.000 lei. Se admite depasirea acestui plafon numai cu sumele aferente platii salariilor si a altor drepturi de personal, precum si altor operatiuni programate, pe baza de documente justificative, cu persoane fizice pentru perioada de 3 zile lucratoare de la data prevazuta pentru plata acestora.”
Aceasta ordonanta a fost aprobata de Legea nr. 507/2004 publicata in Monitorul Oficial, nr. 1.080 din 19/11/2004, prin care sunt abrogate prevederile legate de plafonul sumelor in numerar aflate in casieriile proprii ale persoanelor juridice la sfarsitul fiecarei zile din Ordonanta nr. 15/1996 privind intarirea disciplinei financiar-valutare.
In concluzie, in prezent, sumele aflate in casierie nu mai sunt plafonate.