Pandemia de coroanvirus a debutat în urmă cu doi ani și a făcut ravagii la nivel mondial atât din punct de vedere economic cât și sanitar. Un nou articol prezintă și riscurile pe care această criză le va avea asupra economiei globale în anul care urmează.
Cele mai mari zece riscuri pentru economia europeană și globală sunt prezentate de Bloomberg într-un articol dedicat anului care va începe în curând, arată To Vima. Este vorba de riscuri legate în principal de pandemie, dar și de conflicte comerciale și geopolitice:
1. Mutația Omicron. Noua mutație a coronavirusului poate duce la restricții suplimentare pentru activitățile economice. Chiar dacă acest lucru s-ar întâmpla pentru o perioadă care nu ar depăși trei luni, creșterea globală din 2022 va fi puternic lovită, ceea ce ar accentua și mai mult problemele deja acute din lanțul de aprovizionare.
2. Inflația. Creșterea prețurilor amenință economia, iar anticiparea evoluției acesteia s-a dovedit a fi o sarcină dificilă, după cum o demonstrează dilemele pe care le au astăzi marile bănci centrale – și nu numai. Problema este complexă, deoarece noile restricții ar putea duce la o scădere a prețurilor la energie, dar ar putea crește totodată prețurile de consum.
3. Turbulențe pe piețele financiare din cauza unei politici monetare mai stricte. Indicele S&P 500 se află aproape de un nivel de bulă, iar prețurile caselor, care cresc mai mult decât chiriile, sugerează că riscurile pentru piața imobiliară sunt mai mari decât oricând de la criza din 2007 încoace.
O provocare pentru Europa
4. Tulburări politice în Europa. Solidaritatea dintre liderii care susțin proiectul european și acțiunile Băncii Centrale Europene de a menține sub control costul împrumuturilor guvernamentale au ajutat Europa să depășească criza Covid. Anul viitor, însă, vor fi o serie de provocări. O dispută cu privire la funcția de președinte în Italia, în luna ianuarie, ar putea răsturna coaliția fragilă de la Roma. Franța merge la vot în aprilie, iar președintele Emmanuel Macron se confruntă cu provocări din partea dreptei. Dacă euroscepticii câștigă putere, ar putea exista noi tulburări pe piețele europene de obligațiuni.
5. Provocarea politicilor bugetare. Guvernele au cheltuit mult pentru a sprijini lucrătorii și companiile în pandemie. Multe guverne vor acum să strângă cureaua. Scăderea cheltuielilor publice în 2022 se va situa la aproximativ 2,5% din PIB-ul mondial, de aproximativ cinci ori mai mult decât măsurile de austeritate care au încetinit redresarea după criza din 2008, potrivit estimărilor UBS.
6. Efectele negative ale Brexit-ului. Negocierile dintre Marea Britanie și UE cu privire la Protocolul referitor la Irlanda de Nord – o încercare eșuată de a găsi o soluție pentru granițe terestre deschise și o uniune vamală închisă – ar urma să continue în 2022. Incertitudinea ar afecta investițiile și ar submina lira sterlină, consolidând inflația și erodând veniturile reale.
7. Foamete și tensiuni sociale. Foametea este un factor istoric al tulburărilor sociale. O combinație între consecințele Covid și fenomenele meteo extreme a împins deja prețurile mondiale la alimente aproape de maxime record și le-ar putea menține la un nivel ridicat anul viitor. Ultimul șoc asupra prețurilor alimentelor înregistrat în 2011 a declanșat un val de proteste, în special în Orientul Mijlociu. Multe țări din regiune continuă să fie expuse.
Un nou conflict
8. Un conflict geopolitic. Orice escaladare între China continentală și Taiwan, fie că ar fi o blocadă, fie chiar o invazia totală, ar putea implica și alte puteri mondiale – inclusiv Statele Unite. Un război între superputeri este cel mai rău scenariu, dar alte scenarii includ sancțiuni care vor îngheța legăturile dintre cele mai mari două economii ale lumii și prăbușirea producției de semiconductori din Taiwan, care este vitală pentru producția globală, de la smartphone-uri la mașini
9. Probleme pe piețele emergente. O creștere a ratelor dobânzilor de către Fed ar putea însemna o prăbușire bruscă pentru piețele emergente. Ratele mai mari ale dobânzilor americane întăresc de obicei dolarul și declanșează ieșiri de capital – și uneori crize monetare – în economiile emergente. Unele țări sunt mai vulnerabile decât altele. În 2013 și 2018, Argentina, Africa de Sud și Turcia au avut cel mai mult de suferit.
10. Provocările pentru China. În al treilea trimestru al anului 2021, economia Chinei a călcat frâna. Efectele cumulate ale recesiunii pe piața imobiliară din cauza Evergrande, perioadele repetate de carantină din cauza pandemiei și lipsurile din aprovizionarea cu energie au redus creșterea economică anual la 0,8% – mult sub ținta de 6%.