După declaraţia de presă a liderului de la Casa Albă, Donald Trump, Irakul a luat o primă poziţie oficială faţă de situaţia conflictuală din zonă. Influentul cleric şiit irakian Moqtada al-Sadr a declarat miercuri că criza traversată de Irak a luat sfârşit în urma retoricii de dezescaladare atât din partea Iranului, cât şi a Statelor Unite, şi le-a cerut miliţiilor să nu întreprindă atacuri.
Într-un comunicat citat de Reuters, clericul şiit afirmă că un nou guvern irakian puternic, capabil să apere suveranitatea şi independenţa ţării, ar trebui să fie format în următoarele 15 zile, după care să convoace alegeri anticipate.
Moqtada al-Sadr menţionează faptul că irakienii ar trebui totuşi să încerce expulzarea trupelor străine de pe teritoriul ţării, cu trimitere directă la rezoluţia votată în unanimitate de către Parlamentul de la Bagdad prin care li se cere trupelor americane să părăsească teritoriul irakian.
„Le cer facţiunilor irakiene să fie chibzuite, răbdătoare, să nu înceapă acţiuni militare şi să închidă vocile extremiste ale unor elemente turbulente până când vor fi epuizate toate metodele politice, parlamentare şi internaţionale”, a mai spus clericul şiit.
A dispărut riscul unui război între Statele Unite şi Iran?
Declaraţia de miercuri a preşedintelui SUA, Donald Trump, despre conflictul cu Iranul arată că „nu mai este iminentă o confruntare militară” şi deschide o eventuală perspectivă de negocieri pentru un nou acord, apreciază directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI), Dan Dungaciu, într-o declaraţie pentru Agerpres.
„Prima fază a confruntării, adică faza care putea să ducă la un război între Statele Unite şi Iran s-a încheiat. Practic, fără să spună explicit, preşedintele Trump a dat semnalul că cel puţin pentru moment, America nu neapărat este nemulţumită cu modul în care a retaliat Iranul, dar a decis să nu retalieze încă o dată sau să contra-retalieze faţă de acţiunile iraniene. Suntem în momentul în care faza de război sau care putea să ducă la război s-a oprit”, afirmă analistul.
Analistul Dan Dungaciu crede, în context că „nu mai este , cum putea să apară, teoretic, cel puţin, la începutul acestei tensionări a situaţiei”. Din perspectiva sa, în discursul de miercuri de la Casa Albă, „Trump a vorbit şi pentru publicul intern şi din perspectivă electorală”.
Răfuială electorală
„N-a uitat să menţioneze erorile strategice ale vechii Administraţii, dar pe fond, reacţia Americii lui Donald Trump la ceea ce se întâmplă în Iran este o accentuare a sancţiunilor, pentru a sublinia foarte clar linia roşie care este armă nucleară pentru Iran – asta e o linie roşie care nu va fi trecută niciodată de Statele Unite şi în al doilea rând pentru a readuce sau a împinge la masa de negocieri Iranul”, adaugă Dungaciu.
Acesta mai afirmă că, potrivit recentei declaraţii de la Casa Albă, „preşedintele Trump vrea să obţină un nou acord cu Iranul, mai bun decât cel pe care l-a negociat Administraţia Obama”. „Este o tacită… nu neapărat invitaţie la negociere, dar nu închide permanent uşa unei posibile negocieri”, menţionează analistul. Totodată, declaraţia lui Trump este şi „o invitare a aliaţilor în primul rând să nu mai tolereze sau să sprijine necondiţionat regimul de la Teheran”.
„Bombele care au lovit bazele militare din Irak au fost plătite cu banii pe care regimul i-a obţinut din ridicarea sancţiunilor împotriva lui. A invitat state – nominalizate chiar de preşedinte – să nu mai gireze regimul din Teheran şi a invitat şi NATO să fie mai implicată în Orientul Mijlociu. Ăsta e un lucru foarte important, pentru că nu ştim foarte clar ce înseamnă asta. Înseamnă că NATO trebuie să înlocuiască Statele Unite în Orientul Mijlociu sau NATO trebuie să stea umăr la umăr cu Statele Unite în Orientul Mijlociu. Cert este că Trump a transmis un mesaj clar – prezenţă NATO consistentă, mai consistentă în Orientul Mijlociu”, spune Dan Dungaciu.
Mai mult, potrivit analistului, în timpul declaraţiei, „Donald Trump a părut un lider solid”. „Pentru prima dată, poate, a vorbit înconjurat de echipa lui de politică externă şi de securitate. A părut un lider solid. Ăsta era mesajul pe care trebuia să îl transmită poporului american: competent nu doar în chestiunile interne, dar competent şi să fie diriguitorul politicii externe a Americii şi comandantul suprem al trupelor americane”, arată directorul ISPRI.
Semnal şi pentru România
Potrivit acestuia, Trump a fost „un lider puternic care fără să spună că face o concesie a făcut-o, în sensul că a oprit orice intervenţie militară în Teheran, a invocat multilateralismul, adică un NATO care să fie un adevărat partener al Americii şi în Orientul Mijlociu, a fost coerent cu mesajele din campania electorală, când a vorbit despre un nou deal cu Iranul, mai bun decât cel al Administraţiei Obama, a rămas la liniile roşii consacrate – nicio armă nucleară pentru Iran”.
Totuşi, adaugă el, din perspectiva României rămâne, în urma declaraţiei de la Casa Albă, întrebarea „Ce înseamnă o prezenţă NATO mai consistentă în Orientul Mijlociu?”. „Este un semnal pentru NATO, deci este un semnal şi pentru România”, mai spune analistul.
Vorbind despre sancţiunile economice, Dungaciu consideră că acestea „au funcţionat pentru Iran”. „Lumea o duce prost în Iran. Unul dintre motivele pentru care Iranul nu-şi permite un război în toată regula, declarat, dacă vreţi, este inclusiv pentru că n-are o legitimitate foarte solidă astăzi. Situaţia nu e bună în Iran şi chiar au fost acuzaţii, când oamenii au ieşit în stradă, că banii pe care Iranul i-a câştigat în urma ridicării sancţiunilor au fost folosiţi pe proiecte externe şi nu interne”, explică el.