NATO se confruntă cu deficiențe majore în capacitatea de apărare aeriană și antirachetă, având disponibile mai puțin de 5% din sistemele necesare pentru a proteja Europa Centrală și de Est în cazul unui atac la scară largă, relevă un raport al Financial Times. Această vulnerabilitate expune țările membre la riscuri semnificative și subliniază necesitatea unor investiții și colaborări urgente în domeniul apărării.
Deficiențele critice în apărarea aeriană
Un diplomat de rang înalt din cadrul NATO a subliniat importanța critică a apărării aeriene și antirachetă, afirmând că acestea sunt esențiale în strategia de protejare a Europei de Est de eventuale invazii.
El a adăugat că, din păcate, în prezent, alianța nu dispune de capacitatea necesară pentru a implementa aceste măsuri vitale de apărare.
„O parte esențială a planului de a proteja Europa de Est de invazie. În prezent, nu dispunem de această capacitate”, a declarat un diplomat de rand înalt al NATO.
Un alt diplomat NATO a descris apărarea aeriană ca fiind una dintre cele mai mari lacune ale alianței. Fără echivoc, el a afirmat că această problemă nu poate fi negată.
„Una dintre cele mai mari lacune ale noastre. Nu putem nega acest lucru”, a transmis un alt diplomat NATO.
Conform FT, Guvernul britanic, într-o revizuire din 2023 a stării apărării, a identificat problema apărării împotriva atacurilor aeriene drept „cea mai acută din ultimii 30 de ani”. Sursele indică faptul că țările NATO au atât de puține sisteme de apărare aeriană încât abilitatea lor de a le desfășura în afara propriilor granițe este sever limitată.
Inițiativa paneuropeană de apărare aeriană
În luna mai, Polonia și Grecia au solicitat Comisiei Europene să ajute la dezvoltarea și finanțarea unui sistem paneuropean de apărare aeriană. Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, și-a exprimat sprijinul pentru această propunere.
Într-o scrisoare comună adresată lui von der Leyen, prim-miniștrii Greciei și Poloniei, Kyriakos Mitsotakis și Donald Tusk, au descris apărarea aeriană ca fiind „o vulnerabilitate majoră în securitatea noastră”, subliniind că războiul din Ucraina a oferit lecții esențiale care nu mai pot fi ignorate.
Un purtător de cuvânt al NATO a declarat pentru Financial Times că, deși „obiectivele și planurile de apărare sunt clasificate”, apărarea aeriană și antirachetă sunt „o prioritate de vârf”.
Oficialul a menționat că stocurile de apărare au scăzut, dar NATO crește cerințele pentru apărarea aeriană și antirachetă în noile planuri de apărare, iar țările membre investesc în noi sisteme de apărare aeriană, inclusiv avioane de luptă. „Suntem încrezători că descurajarea NATO împotriva Rusiei rămâne puternică”, a adăugat acesta.
Contextul Geopolitic
Invazia forțelor armate rusești în Ucraina a demonstrat importanța crucială a apărării aeriene și a determinat țările NATO să își majoreze cheltuielile pentru apărare, după decenii de reducere a bugetelor militare. Incapacitatea țărilor NATO din Europa de a furniza Ucrainei sisteme suplimentare de apărare aeriană în ultimele luni a scos la iveală rezervele limitate ale acestora.
Unii lideri europeni au avertizat de mai multe ori că Rusia ar putea ataca una dintre țările NATO din Europa în anii 2020. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a recunoscut că războiul din Ucraina ar putea escalada într-un conflict între alianță și Rusia, menționând că NATO lucrează zilnic pentru a evita acest scenariu.