Ce s-a întâmplat cu banii pentru război ai Armatei Române? CSAT nu știa de cont
Documentele din dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) arată că Marian Hapău, comandantul Direcției Generală de Informații a Apărării (DGIA) și adjunctul său, Iulian Gherghe, sunt singurii care știau de acest cont bancar în care s-au găsit 1.267.000 de dolari din fondul de război.
„În urma clarificărilor de la Direcția Generală Juridică, în afară de inculpat și comandantul DGIA nu știa nimeni de cont, nici măcar CSAT. Există indicii că ne regăsim în fața unui cont vechi din 1983, rezultat în urma derulării unor activități de comerț exterior purtătoare de comisioane legale, reprezentând o sursă de venit pentru Direcția de Informații Militare, cont care nu are origine bugetară și nu poate fi asimilat fondurilor formate, angajate și utilizate conform clasificației bugetare indiferent dacă sunt cele publice sau cele operative aprobate de CSAT. În aceste condiții, apare absolut neclară amploarea presupusei activități infracționale a inculpatului, fiind necesară verificarea acestui cont din 1983 pînă în prezent, dar și dacă CSAT sau măcar ministrul apărării cunoștea despre existența sa”, se arată în documentele depuse la dosar, referitor la acel cont din care Iulian Gherghe ar fi sustras o parte din bani.
Radio Europa Liberă România arată că magistrații susțin ”„în mod cert, acest cont nu era gestionat de serviciul financiar contabil și implicit nu era supus controlului financiar contabil regulat”.
Din cont a fost scoasă suma de 179.000 de dolari
Iulian Gherghe, cel care se află în arest pentru încă o lună, a scos din cont suma de 179.000 de dolari pentru a-și achiziționa un teren și o casă, folosind o ștampilă cu semnătura șefului DGIA, Marian Hapău, motiv pentru care anchetatorii au făcut și perchiziții acasă la el.
În urma percheziției, s-a descoperit că generalul Gherghe deține o armă cu alice, o lunetă și mai multe alice cu bile, motiv pentru care este cercetat și pentru nerespectarea regimului armelor. Tot la percheziții s-a găsit și un caiet de memorii al generalului în care sunt notate mai multe întâmplări și fapte ale personalului DGIA.
Neconcordanțele dintre declarațiile lui Gherghe și generalul Hapău i-au făcut pe anchetatori să extindă urmărirea penală, fiind suspiciuni de săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu.
„Judecătorul de drepturi și libertăți apreciază ca fiind neclar în acest moment modalitatea în care la nivelui DGIA s-a dispus confecționarea celor două stampile cu semnăturile directorului general, modalitatea de păstrare și utilizare a acestora”, se arată în dosarul instanței.
Conestația formulată a fost respinsă
Pentru a fi lăsat în libertate, acesta a depus mai multe caraterizări din partea ”unor persoane onorabile din armată”. Judecătorii au decis să ignore aceste caracterizări, spunând că ele ”reprezintă o dovadă în plus a faptului că inculpatul nu ar fi trebuit să dezamăgească astfel de persoane cu reputația nepătată și ar fi trebuit să fie un exemplu pentru acestea.
Sursa anterior menționată mai spune că, pe 23 aprilie, contestația formulată de Iulian Gherghe a fost respinsă de instanța supremă. Aceasta a mai decis că Gherghe va mai sta în închispare pentru 30 de zile, hotărârea fiind definitivă.
Sursă foto: Dreamstime
