Ministerul Finanţelor a publicat o serie de date la final de an, conform cărora, în primele 11 luni ale anului 2021, deficitul bugetului general consolidat a urcat la 4,7% din PIB, faţă de 4,03% din PIB în perioada ianuarie - octombrie.
Conform datelor publicate la începutul săptămânii de către Ministerul de Finanțe, execuţia bugetului general consolidat pe cele 11 luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 55,98 miliarde de lei (4,70% din PIB), în scădere faţă de deficitul de 84,05 miliarde de lei (7,94% din PIB) înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2020.
Totodată, sursa citată precizează și care au fost factorii care au dus la o astfel de evoluție.
„Această evoluţie a fost determinată de: creşterea veniturilor bugetare cu 1,25 puncte procentuale din PIB (an/an), influenţată preponderent de dinamica încasărilor din TVA; reducerea cheltuielilor bugetare cu 2,0 puncte procentuale din PIB (an/an), în principal ca urmare a diminuării ponderii în PIB a cheltuielilor cu salariile şi cu asistenţa socială. Totodată, în perioada ianuarie-noiembrie 2021 cheltuielile de investiţii au fost cu 2,98 miliarde lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar plăţile cu caracter excepţional generate de epidemia COVID-19 au fost de 13,04 miliarde lei”, se arată în Execuţia bugetului general consolidat.
De menționat este faptul că ținta de deficit bugetar pentru anul 2021 este 7,13% din PIB. Pe de altă parte, veniturile bugetului general consolidat au însumat 341,53 miliarde de lei în primele 11 luni ale anului 2021, cu 17,5% peste nivelul încasat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Această evoluţie a fost influenţată atât de încasările reduse din perioada comparabilă a anului trecut – ca efect al unor măsuri de sprijinire a contribuabililor (amânarea termenelor de plată, bonificaţii şi scutiri), cât şi de redresarea indicatorilor economici, respectiv recuperarea parţială a unor categorii de venituri (TVA, contribuţii de asigurări, impozit pe venit şi profit).
În ceea ce privește cele mai însemnate creşteri nominale, acestea se remarcă în cazul TVA şi al contribuţiilor de asigurări. Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 25,51 miliarde de lei în perioada ianuarie – noiembrie 2021, consemnând o creştere de 15,8% (an/an), susţinută de sporul încasărilor din impozitul aferent pensiilor (+41,9%), impozitul pe dividende (+32,1%), respectiv Declaraţia unică (+20,7%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au sporit cu 11,1% – dinamică superioară celei înregistrate de fondul de salarii din economie de 7,8%.
Referitor la situația contribuțiilor de asigurări, datele publicate de MFP arată că acestea au înregistrat 115,12 miliarde de lei în primele 11 luni ale anului 2021, în creştere cu 13,5% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe venit, evoluţia este superioară dinamicii fondului de salarii şi a fost influenţată atât de încasările reduse din perioada comparabilă a anului 2020, cât şi de recuperarea parţială a contribuţiilor amânate la plată în anul anterior.
Evoluția încasărilor din impozitul pe profit
Pe de altă parte, încasările din impozitul pe profit au însumat 19,07 miliarde de lei în perioada ianuarie – noiembrie 2021, în creştere cu 24,5% (an/an). Acest avans a fost determinat de principala componentă – încasările din impozitul pe profit de la agenţii economici, cu o dinamică pozitivă de 27,2%
(an/an).
Ministerul Finanțelor mai arată că încasările nete din TVA au înregistrat 72,79 miliarde de lei în perioada ianuarie – noiembrie 2021, în creştere cu 36,2% (an/an). În acelaşi timp, restituirile de TVA au însumat 20,74 miliarde de lei în perioada analizată, cu 7,4% peste nivelul înregistrat în ianuarie – noiembrie 2020. Evoluţia încasărilor din TVA a fost influenţată de baza redusă aferentă anului trecut – când au fost implementate măsurile de amânare a termenului de plată a TVA, de recuperarea parţială a TVA amânat la plată în 2020, respectiv de redresarea bazei macroeconomice relevante.
De cealaltă parte, veniturile din accize au însumat 31,38 miliarde de lei în ianuarie – noiembrie 2021, în creştere cu 12,8% (an/an). În structură, se remarcă o dinamică de 14,8% în cazul încasărilor din accizele pentru produsele energetice – determinată în principal de normalizarea consumului de carburanţi faţă de perioada de referinţă, respectiv un avans de 9,0% al încasărilor din accizele pentru produse din tutun, susţinut şi de majorarea accizei la ţigarete.
În ceea ce privește veniturile nefiscale, acestea au însumat 25,12 miliarde de lei în ianuarie – noiembrie 2021, înregistrând o creştere de 3,1% (an/an), susţinută şi de dinamica veniturilor din concesiuni şi închirieri (+16,8%), respectiv dividende (+4,1% an/an).
Cât are de rambursat România către UE
Ministerul Finanțelor mai prezintă și sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii, care în primele 11 luni ale anului au totalizat 29,45 miliarde de lei, în creştere cu 8,9% faţă de nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut.
De cealaltă parte, cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 397,51 miliarde de lei au crescut în termeni nominali cu 6,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. În cele 11 luni ale anului 2021, cheltuielile de investiţii au fost cu 2,98 miliarde de lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar plăţile cu caracter excepţional generate de epidemia COVID-19 au fost de 13,04 miliarde de lei.
Ministeurl precizează și că cheltuielile de personal au însumat 101,13 miliarde de lei, în creştere cu 1,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 8,5% din PIB, cu 0,9 puncte procentuale mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Din total cheltuielilor de personal, plăţile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID 19 au fost de 80,55 milioane lei, precum şi alte cheltuieli de personal, inclusiv sporuri acordate personalului medical şi auxiliar implicaţi în activităţile cu pacienţii diagnosticaţi cu COVID-19 de aproximativ 2,248 miliarde de lei.
În ceea ce privește cheltuielile cu bunuri şi servicii, acestea au fost 53,99 miliarde de lei, în creştere cu 10% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Pe de altă parte, cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 136,13 miliarde de lei în creştere cu 6,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 cu 177 lei, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei.
Sursa citată mai precizează că se resimte și majorarea de la 1 septembrie 2020 a nivelului indemnizaţiei sociale pentru pensionari garantată de la 704 lei la 800 lei, precum şi majorările privind alocaţiile de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2020, cu 1 august 2020 care reprezintă o creştere a alocaţiei cu aproximativ 20% mai mare decât cea plătită în luna iulie 2020, precum şi cu 1 ianuarie 2021 care reprezintă o creştere a alocaţiei cu aproximativ 16% mai mare decât cea plătită în luna decembrie 2020.
Situația cheltuielilor din România
Referitor la cheltuielile cu subvenţiile, acesteaau fost de 6,38 miliarde de lei, o mare parte dintre acestea fiind alocate către transporturi, respectiv subvenţii pentru transportul călătorilor, precum şi pentru sprijinirea producătorilor agricoli.
Conform Ministerului de Finanțe, alte cheltuieli au fost de 6,56 miliarde de lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, alte despăgubiri civile, precum şi indemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ.
În ceea ce privește cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile, acestea au fost de 31,81 miliarde de lei, cu 11,6% mai mari comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Pe de altă parte, cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 44,20 miliarde de lei, în creştere cu 7,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 41,22 miliarde de lei.