Ministerul britanic al Apărării a venit cu informații în care a explicat ce s-a întâmplat cu mercenarii din grupul Wagner după moartea lui Prigojin.
Ce s-a întâmplat cu mercenarii lui Prigojin
O mare parte a grupului de mercenari Wagner pare să fi fost absorbită în structura de comandă a Gărzii Naționale ruse (Rosgvardia), conform evaluării zilnice a situației din teatrul de război realizată de Ministerul britanic al Apărării. Conducerea noului grup Wagner este atribuită lui Pavel Prigojin, fiul lui Evgheni Prigojin, fondatorul companiei private de mercenari Wagner și fost aliat al lui Vladimir Putin, care a decedat într-un accident de avion în august.
Incidentul tragic a avut loc după ce luptătorii lui Evgheni Prigojin au capturat orașul rus Rostov pe Don în iunie, unde se afla comandamentul rus pentru războiul din Ucraina. Aceștia au continuat să se îndrepte spre Moscova într-o încercare de revoltă, evenimente pe care liderul de la Kremlin le-a denunțat drept „trădare”.
După moartea lui Evgheni Prigojin și destrămarea grupului Wagner, se pare că alte unități de mercenari s-au alăturat, probabil, altei companii militare private rusești numită Redut, care dispune de un efectiv total de 7.000 de membri, conform informațiilor furnizate Ministerului britanic al Apărării.
Ce este Grupul Wagner
Cunoscut ca armata privată a lui Vladimir Putin, Grupul Wagner a fost implicat în conflicte din Ucraina, Siria și în zona Africii, consolidându-și reputația drept cea mai mare companie militară privată din lume.
Conceptul de a forma o armată de mercenari în Rusia a apărut după războiul din Afganistan, care a cauzat pierderi semnificative Armatei Ruse. Durerea familiilor care și-au pierdut membrii în război a avut un impact profund asupra societății ruse. O armată privată prezenta avantajul că pierderile acesteia nu erau incluse în statisticile oficiale.
Primele semne că liderii ruși doreau să înființeze o forță militară privată datează din 2012. În acea perioadă, în aprilie, președintele Vladimir Putin a menționat că o astfel de forță ar putea fi „un instrument pentru realizarea intereselor naționale fără implicarea directă a statului.”
La vremea respectivă, se lua în considerare legalizarea societăților comerciale militare, dar acest proiect a eșuat din cauza opoziției armatei și serviciilor secrete, care se temeau să-și piardă monopolul.
Astfel, s-a decis ca Grupul Wagner să opereze în clandestinitate, evitând astfel deranjul din partea sistemului judiciar politic controlat, dar, totodată, rămânând sub controlul deciziilor de la Kremlin.