La conferința de astăzi de la CCIR s-a discutat despre problema testelor Covid care au fost refuzate de către DSU și care trebuiau să ajungă, începând cu lunea trecută, în școlile din țară. Cu toate acestea, companiei DDS Diagnostic, singura societate care se ocupă cu producerea testelor și cercetarea din acest domeniu la noi în țară, i-a fost respins de asemenea avizul de forță majoră pus la dispoziție de Camera de Comerț și Industrii a României, prezidată de Mihai Daraban.
Mai mulți jucători din mediul afacerilor printre care și Felix Pătrășcanu, Gabriel Zbârcea, Dan Pastiu au semnat ieri o scrisoare deschisă care se îndreaptă către Departamentul de Situații de Urgență al MAI. Acest demers prevede tratarea acestui caz de către autorități cu asumare și responsabilitate, având în vedere că mii de elevi au intrat luni la ore fără a fi testați după un weekend în care noua variantă a virusului (de 5 ori mai contagioasă) s-a extins deja la nivel comunitar în România.
Dragoș Anastasiu, președintele Eurolines Group și fondator al think-tankului Rethink Romania, a fost moderatorul discuției. Încă de la începutul prelegerii, a subliniat faptul că „Este un caz în care o autoritate a statului Român a redescoperit rigurozitatea și fără respectarea spiritului legii, refuză o livrare de teste de salivă care ar fi trebuit să ajungă în școli. În felul acesta intrăm într-o zonă în care toată lumea are de pierdut și nimeni nu are de câștigat.” Dialogul dintre stat și privat pare adesea din ce în ce mai greu de abordat datorită unor cazuri precum cel de față. Mediul de afaceri are ca principal motor reciprocitatea, așadar privatul și publicul ar trebui să conlucreze, mai ales când apare în scenă o problemă de sănătate națională.
Cu toate că DDS Diagnostic a procurat toate documentele necesare acestei decalări de 30 de ore, din cele 2,4 milioane de test rapide destinate elevilor, primul lot de 400 000 de teste a fost deja refuzat. Restul de marfă a rămas în depozite, neplătită, împingând compania către faliment și aducându-i un prejudiciu de aproape 30 milioane de euro. Mihai Daraban a completat prin faptul că deși stăm foarte prost la capitolul cercetare față de celelalte țări Europene, ”Tocmai când avem o firmă de cercetare românească, încercăm să îi dărâmăm fundația.”
La conferință din această după-amiază a luat parte și CEO-ul DDS Diagnostic, Dr. Dana Stan, care și-a susținut cauza argumentând că ”Pe noi în primul rând ne interesează sănătatea și siguranța copiilor, dar ne interesează și să fim tratați corect ca și parteneri de afaceri cu instituțiile statului. Practic noi acum vrem să atenționăm întregul mediu de afaceri asupra acestei situații în care noi am respectat pașii contractuali, s-a prezentat toată documentația solicitată, dar într-adevăr, din punctul meu de vedere și al colegilor și al partenerilor noștri din cauza unui exces de zel pe care nu îl înțeleg și care nu a adus nimic bun, s-a ajuns la această situație.”
Camerele de Comerț au fost reînființate după revoluție, ele sunt o entitate privată dar au fost elaborate printr-o lege care totodată, pe lângă multele atribuții ale lor, le dă puterea de a sprijini companiile private prin aceste avize de forță majoră care pot fi aplicate în cazul unor evenimente imprevizibile. Așadar, testele sunt proiectate de către DDS Diagnostic dar sunt produse în China iar problema a apărut când tirurile au întârziat în vamă din cauza crizei generate de noua variantă a virusului.
Aceast prim lot de teste ar fi putut să aprovizioneze toate școlile până la începutul vacanței de Crăciun, într-un context în care majoritatea țărilor din Europa se află în zona roșie a contaminării și se confruntă cu mai multe focare a acestei variante care se răspândește mult mai rapid.
O serie de soluționări este constituită în primul rând de retragerea rezilierii contractului și plătirea stocului de către autoritatea națională responsabilă, în acest caz concret. Pe termen lung, având în vedere experiența evenimentului cauzat, ar fi ideală o îmbunătățire și o mai bună mediere a relației economice dintre mediul de afaceri și stat. Această relație ar trebui să se bazeze pe contracte bine mediate care să funcționeze prin reciprocitate și principii deontologice bine fundamentate.