Ce au câștigat și ce au pierdut românii și bulgarii prin intrarea în UE. Această temă a fost analizată de EFE, cea mai mare agenție de știri multimedia în limba spaniolă și al patrulea cel mai mare serviciu de cabluri din lume după Associated Press, Reuters și Agence France-Presse.

Comentariul spanionilor pornește de la faptul că România şi Bulgaria sărbătoresc primii lor 15 ani în calitate de state membre ale Uniunii Europene. Sursa citată a arătat că bilanţul este inegal, marcat pe de-o parte de îmbunătăţirea nivelului de trai şi, pe de altă parte, de pierderea de populaţie din cauza emigrării şi de amânarea unor reforme cheie necesare pentru ca economiile lor să devină mai funcţionale.

Deşi rigiditatea birocratică le-a făcut să piardă circa jumătate din banii europeni disponibili, cele două ţări au primit totuşi de la Bruxelles zeci de miliarde de euro cu care au construit noi infrastructuri şi şi-au extins economia, notează EFE.

PIB a crescut de patru ori în cazul României

Potrivit cifrelor oficiale, Produsul Intern Brut (PIB) per capita în Bulgaria este mai mult decât dublu în prezent, faţă de acum 15 ani, un indicator care a crescut de patru ori în cazul României.

În 2007, românii şi bulgarii câştigau în medie sub 300 de euro pe lună. Astăzi, salariul mediu în ambele ţări este de circa 700 de euro pe lună, potrivit EFE. Însă în ciuda acestor progrese, ambele ţări continuă să fie codaşele UE în ceea ce priveşte salariile, infrastructura de transport, sănătatea şi educaţia, scrie EFE, citat de Agerpres.

„Bulgaria continuă să fie statul membru cu cel mai scăzut PIB per capita, cu cea mai scăzută productivitate a muncii, cu cea mai redusă competitivitate, cu cea mai mare sărăcie şi cu indicatori de polarizare socială care continuă să crească”, a declarat pentru EFE Ivan Angelov, de la Academia de Ştiinţe Bulgară.

S-a produs o autentică „hemoragie demografică”

În afară de corupţie, Angelov menţionează distrugerea capacităţilor de producţie industrială şi de export de către o clasă conducătoare incapabilă să conceapă politici pe termen lung.

„Deschiderea pieței muncii din Europa occidentală, împreună cu insistenţa Bruxellesului de a lichida cât mai repede companiile publice, au creat probleme demografice grave”, apreciază politologul britanic Tom Gallagher, expert în istoria modernă a României.

Angajarea în Spania, Italia, Germania, Austria sau Regatul Unit a sute de mii de români şi bulgari a presupus o autentică „hemoragie demografică” pentru cele mai sărace state membre ale clubului comunitar, notează EFE. Potrivit Institutului Naţional de Statistică din Sofia, peste 2 milioane de bulgari apţi de muncă au plecat din ţară din 2007.

În prezent, Bulgaria are o populaţie de numai 6,5 milioane de locuitori, cu 800.000 mai puţini decât avea acum un deceniu. Experţi în demografie preconizează că populaţia ţării se va reduce la 5 milioane de locuitori în 20 de ani.

Potrivit Centrului pentru Studiul Comparat al Migraţiei, afiliat Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, circa trei milioane de români au emigrat în Europa occidentală din 2002, când nu au mai avut nevoie de vize.

Apartenenţa la UE a servit drept contrapondere la tendinţele corupte ale politicienilor

Deşi cele două ţări nu au fost încă primite în spaţiul Schengen, apartenenţa la UE a servit drept contrapondere la tendinţele corupte ale claselor lor politice, comentează EFE.

„Nu am nicio îndoială că UE a avut un rol important în a evita ca România să se transforme într-un stat cleptocratic. Este foarte probabil că supervizarea Comisiei Europene a ţinut în frâu apetitul unei elite politice care nu se remarcă pentru vocaţia sa reformistă”, afirmă într-un e-mail Tom Gallagher, profesor emerit la Universitatea Bradford (Regatul Unit).

Totuşi, sosirea banilor europeni a dat un impuls corupţiei, scrie EFE.

„În timpul guvernelor lui Boiko Borisov, fondurile europene au servit drept catalizator pentru capturarea statului”, a declarat pentru agenţia de presă spaniolă un diplomat european sub rezerva anonimatului, referindu-se la fostul premier bulgar care a dominat viaţa politică a ţării, cu intermitenţe, între 2009 şi 2020.

Diplomatul european făcea aluzie la presupusul tratament favorizant pe care l-au primit oamenii de afaceri apropiaţi puterii în distribuirea fondurilor europene.

Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, o piatră de încercare

Pentru Gallagher, gestionarea a miliarde de euro pe care Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă al UE îi pune la dispoziţia ambelor ţări va fi o piatră de încercare pentru a măsura angajamentul celor două state faţă de clubul în care au fost admise în urmă cu 15 ani.

„Dacă o parte substanţială din cele 30 de miliarde de euro se pierde prin corupţie sau se risipeşte din lipsă de proiecte viabile va trebui să se tragă concluzia că relaţia României cu Bruxellesul nu a funcţionat”, a apreciat Gallagher.