Cu siguranță, într-un astfel de scenariu, nu contează cine va începe războiul: când o parte lansează rachete nucleare, cealaltă le detectează și reacționează, înainte de impact. Un articol publicat de Time arată ce se va întâmpla cu omenirea și dacă va putea să supraviețuiască exploziilor, radiațiilor și iernii nucleare în cazul unui război nuclear.
Jurnaliștii de la Time au colaborat cu un grup de oameni de știință pentru a produce cea mai realistă simulare științifică a unui război nuclear folosind doar date neclasificate și au realizat un videoclip.
S-a combinat modelarea detaliată a țintirii nucleare, a traiectoriilor rachetelor, a exploziilor și a pulsului electromagnetic, a modului în care fumul este produs, ridicat și răspândit pe tot globul, modificând clima și provocând foamete în masă.
Și iată ce a ieșit: Rachetele balistice de pe submarinele americane de la vest de Norvegia încep să lovească Rusia după aproximativ 10 minute, iar cele rusești din nordul Canadei încep să lovească SUA câteva minute mai târziu. Prima lovește rețelele electrice prin crearea unui impuls electromagnetic de zeci de mii de volți pe metru. Următoarele lovituri vizează centrele de comandă și control și instalațiile de lansare nucleară. Rachetele balistice intercontinentale lansate de pe uscat au nevoie de aproximativ o jumătate de oră pentru a zbura spre țintă.
Aceste explozii intense ucid pe loc oamenii din apropiere și provoacă apoi incendii uriașe
Orașele mari sunt vizate pentru că au facilități militare, dar și pentru a împiedica recuperarea inamicului după război. Fiecare impact creează o minge de foc la fel de fierbinte ca miezul soarelui, urmată de un nor radioactiv. Aceste explozii intense ucid pe loc oamenii din apropiere și provoacă apoi incendii uriașe.
Expansiunea mingii de foc provoacă apoi un val de deflagrații, care afectează clădirile, zdrobindu-le pe cele din apropiere. Regatul Unit și Franța au capacități nucleare și sunt obligate prin articolul 5 al NATO să apere SUA, așa că Rusia le lovește și pe ele. Incendiile cuprind multe orașe, unde vânturile care vor avea puterea unei furtuni vor înteți flăcările, aprinzând orice poate arde, topind sticla și metalele și transformând asfaltul în lichid fierbinte inflamabil.
Va urma o iarnă nucleară
Din păcate, cercetările sugerează că exploziile, pulsul electromagnetic și radioactivitatea nu sunt cea mai gravă consecință: o iarnă nucleară va fi cauzată de aerosolii de carbon negru. Bomba atomică de la Hiroshima a provocat o astfel de furtună, dar bombele cu hidrogen de astăzi sunt mult mai puternice.
Un oraș mare precum Moscova, cu aproape de 50 de ori mai mulți oameni decât Hiroshima, poate crea mult mai mult fum și o furtună de foc care trimite aerosoli de carbon negru în stratosferă, mult deasupra oricăror nori de ploaie care, altfel, ar spăla fumul. Acest fum negru este încălzit de lumina soarelui, ridicându-l ca un balon cu aer cald timp de până la un deceniu.
5 miliarde de oameni ar putea muri de foame
Asta va face ca Pământul să înghețe chiar și în timpul verii, terenurile agricole se vor răci cu aproximativ 20 de grade Celsius (aproximativ 40 de grade Fahrenheit), iar alte regiuni se vor răci de aproape de două ori mai mult.
O lucrare științifică recentă estima că peste 5 miliarde de oameni ar putea muri de foame, inclusiv 99% dintre oamenii din SUA, Europa, Rusia și China – deoarece cea mai mare parte a aerosolilor de carbon negru rămân în emisfera nordică.
