Ce s-ar întâmpla dacă toată gheața pământului s-ar topi?

Ce s-ar întâmpla dacă toată gheața de pe Pământ s-ar topi? National Geographic a creat un set de hărți care arată efectele catastrofale pe care topirea gheții le-ar putea avea asupra Planetei.

Deși sugerează că, probabil, ar fi nevoie de aproximativ 5.000 de ani pentru ca temperaturile să crească suficient de mult pentru a topi cele cinci milioane de mile cubi de gheață de pe planetă, National Geographic sugerează că acest proces a început deja.

Explicațiile National Geographic

National Geographic explică: „Hărțile pe care le-am făcut arată lumea așa cum este acum, cu o singură diferență: toată gheața de pe uscat s-a topit și s-a scurs în mare, ridicând-o la 6. 583 cm și creând noi linii de țărm pentru continentele noastre și mările interioare.

O planetă fără gheață, cu o temperatură medie de 80 de grade Fahrenheit. Dacă vom continua să adăugăm carbon în atmosferă, foarte probabil vom crea o planetă fără gheață, cu o temperatură medie de 80 de grade Fahrenheit (26,6 grade Celsius) în loc de cele 58 grade Fahrenheit actuale”.

Creșterea gazelor cu efect de seră care generează această încălzire globală ar putea însemna că mari părți ale planetei vor deveni prea calde pentru oameni. National Geographic sugerează că acest lucru s-ar putea întâmpla prin arderea întregii surse de cărbune, petrol și gaze a Pământului, adăugând încă cinci trilioane de tone de carbon în atmosferă.

După cum se știe, 99% sută din toată gheața de pe Pământ se află deasupra Groenlandei și Antarcticii. După cum arată datele furnizate de oamenii de știință, în fiecare an, puțin mai mult din această gheață se topește în ocean. În mod normal, ar fi nevoie de sute de mii de ani pentru ca toată această gheață să se topească.

New York, Shanghai și Londra ar fi înghițite de ape

Iată ce se va întâmpla dacă va exista un fenomen care să producă o topire globală a gheții peste noapte. New York, Shanghai și Londra ar fi înghițite de ape în câteva minute, forțând peste 40% din populația lumii să-și părăsească casele. În timp ce tot acest haos se va instala la suprafața pământului, ceva și mai sinistru va avea loc în subteran. Toată această cantitate uriașă de apă sărată se va infiltra în rezervele de apă subterană, creându-și drum în acviferele de apă dulce. Iar toate acele acvifere ar fi distruse.

În plus, gheața din Groenlanda și Antarctica este alcătuită din apă dulce, așa că atunci când se va topi, va reprezenta aproximativ 69% din aprovizionarea cu apă dulce a lumii, ajungând direct în oceane. Asta va însemna o tragedie pentru curenții oceanici și modelele meteorologice.

De exemplu, Gulf Stream este un curent oceanic puternic care aduce aer cald în nordul Europei și se bazează pe apa densă și sărată din Arctica pentru a funcționa. Un potop de apă dulce ar dilua curentul și l-ar putea slăbi sau chiar opri cu totul. Fără acel aer cald, temperaturile din nordul Europei ar scădea brusc, declanșând o mini eră glaciară, potrivit unor experți.

Ghețarii din Himalaya reprezintă una dintre cele mai mari amenințări

Dezastrul abia de-acum va începe. Mai precis, când ultimul procent din gheața care nu face parte din Groenlanda sau Antarctica se va dezgheța. O parte din acest 1% se află în ghețari. Ghețarii din Himalaya reprezintă una dintre cele mai mari amenințări din cauza a ceea ce se află în interior: substanțe chimice toxice precum diclorodifeniltricloretanul sau DDT.

Oamenii de știință au descoperit că ghețarii pot stoca aceste substanțe chimice timp de zeci de ani. Pe măsură ce se dezgheață, ghețarii eliberează substanțele chimice în râuri, lacuri și rezerve de apă subterană, otrăvindu-le.

Restul rămas din acest 1% se află în subteran, mai ales în tundra arctică. Iar una dintre cele mai imediate probleme legate de dezghețarea permafrostului ar fi otrăvirea cu mercur. Aproximativ 15 milioane de litri de mercur sunt stocate în permafrostul arctic. Oamenii de știință estimează că acest lucru ar putea dubla nivelurile actuale de gaze cu efect de seră din atmosferă și ar putea duce la creșterea temperaturii globale cu 3,5 grade Celsius.

Acei vapori de apă în plus din atmosferă ar alimenta furtuni, inundații și uragane și mai puternice.