Femeile care consumă alimente grase tind să trăiască mai mult

Nu mai combinați niciodată aceste alimente! În timp ce consumul mare de grăsimi este asociat cu longevitatea redusă la bărbați, femeile care consumă mai multe grăsimi tind să trăiască mai mult. Cercetătorii de la Nagoya University Graduate School of Medicine din Japonia au examinat date a 81.333 de indivizi japonezi (34.893 bărbați și 46.440 femei) cu vârsta cuprinsă între 35 și 69 de ani.

Indicele de masă corporală mediu a fost de 23,7 pentru bărbați și 22,2 pentru femei, încadrându-se în intervalul de greutate sănătoasă. Participanții au fost urmăriți timp de peste nouă ani, potrivit Healthnews.

Aportul zilnic de carbohidrați, grăsimi și energie totală a fost estimat folosindu-se un chestionar de frecvență alimentară. Cercetătorii au evaluat, de asemenea, calitatea aportului de carbohidrați, cum ar fi carbohidrații rafinați, comparativ cu cei procesați, și calitatea aportului de grăsimi, grăsimile saturate indicând o calitate scăzută, în comparație cu grăsimile nesaturate de înaltă calitate.

Studiul, publicat în The Journal of Nutrition, a descoperit că bărbații care consumau mai puțin de 40% din energia totală din carbohidrați aveau un risc semnificativ mai mare de mortalitate cauzată de cancer și orice altă cauză, indiferent de calitatea carbohidraților.

În schimb, femeile care aveau un aport mare de carbohidrați, carbohidrații reprezentând mai mult de 65% din dietă, au avut un risc mai mare de mortalitate de orice cauză. Calitatea carbohidraților pe care i-au consumat nu pare să afecteze riscul de mortalitate.

Riscul de mortalitate cauzat de cancer a fost mai mare în rândul bărbaților

Riscul de mortalitate cauzat de cancer a fost mai mare în rândul bărbaților care au obținut peste 35% din aportul total de energie din grăsimi. În plus, aportul scăzut de grăsimi nesaturate, la bărbați, a fost legat de un risc mai mare de mortalitate cauzată de cancer și de alte cauze.

La femei, aportul mai mare de grăsimi a fost asociat cu un risc mai scăzut de mortalitate de orice cauză, ceea ce sugerează că acest consum de grăsimi ar putea să nu aibă efecte dăunătoare asupra longevității la femei.

Dietele scăzute în carbohidrați și grăsimi sunt strategii recomandate pentru îmbunătățirea sănătății, inclusiv în gestionarea sindromului metabolic. Cu toate acestea, autorii studiului avertizează că riscurile pe termen lung ar putea depăși beneficiile pe termen scurt ale unor astfel de diete.

Carbohidrații și longevitatea

Oamenii de știință au încercat anterior să determine legătura dintre carbohidrați și longevitate. De exemplu, un studiu din 2019, publicat în European Heart Journal, a constatat că participanții cu cel mai mic aport de carbohidrați aveau un risc cu 32% mai mare de mortalitate generală și un risc cu 36% mai mare de mortalitate legată de cancer. Riscul cel mai mare a fost la cei care nu erau considerați obezi.

Un alt studiu, publicat în revista The Lancet, în 2018, a asociat un aport scăzut de carbohidrați de mai puțin de 40% din energia totală și un aport ridicat de carbohidrați, carbohidrații reprezentând mai mult de 70% din dietă, cu o mortalitate crescută. O dietă în care carbohidrații reprezintă 50% până la 55% din energia totală s-a dovedit a fi optimă pentru longevitate.

Constatările ambelor studii efectuate în populațiile occidentale sunt în concordanță cu noul studiu efectuat în rândul japonezilor care au, de obicei, un aport alimentar relativ scăzut de grăsimi și carbohidrați.

Carbohidrații, împreună cu grăsimile și proteinele, sunt macronutrienți din dieta oamenilor. Există trei tipuri de carbohidrați: Zaharuri, cum ar fi zahărul natural din fructe și lapte sau zahărul adăugat din băuturi carbogazoase și alimente procesate. Amidon, inclusiv grâu, ovăz și alte cereale, precum și legume cu amidon, linte și mazăre.

Fibrele, partea din alimentele vegetale care nu este digerată

Carbohidrații sunt adesea denigrați, deși oferă energie organismului și sunt o sursă excelentă de nutrienți. Pentru beneficii maxime, alegeți carbohidrați sănătoși, cum ar fi cereale integrale, legumele, fructele și sucurile de fructe 100% fără zahăr, fasole și leguminoase și produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi sau fără grăsimi.