Ce este interzis să faci în prima zi de Paște. Tradiții și superstiții care pot aduce ghinion tot anul
În fiecare an, odată cu sărbătoarea Paștelui, creștinii din întreaga țară se adună în biserici pentru a celebra Învierea Domnului — un moment cu o încărcătură spirituală profundă, considerat cea mai importantă sărbătoare a creștinătății.
Dincolo de semnificația religioasă, în cultura populară românească această zi este înconjurată de o serie de tradiții, superstiții și obiceiuri care, dacă sunt respectate, se spune că pot aduce noroc, sănătate și spor în gospodărie. Pe de altă parte, anumite gesturi aparent banale ar trebui evitate, pentru că sunt considerate semne de rău augur și pot atrage ghinionul pentru tot anul.
Gesturile pe care să nu le faci în prima zi de Paște
Unul dintre cele mai vechi și răspândite obiceiuri din tradiția românească spune că nu este bine să dormi în prima zi de Paște. Această credință are rădăcini adânci în cultura populară, unde se spune că cine doarme în ziua sfântă va fi lipsit de vlagă tot anul, va fi urmărit de somnolență și va avea parte de eșecuri și neîmpliniri.
În mediul rural, acest obicei are și o conotație agrară: cei care dorm de Paște vor avea recolte slabe, viermii le vor ataca culturile, iar ploile le vor zădărnici munca ori de câte ori vor merge la câmp.
Un alt gest care trebuie evitat în prima zi de Paște este consumul oului roșu cu sare. Deși pare o combinație obișnuită la masa pascală, tradiția populară avertizează că acest obicei va atrage transpirația excesivă în lunile ce urmează, fiind un semn al epuizării fizice.
Totodată, lumânarea aprinsă în noaptea Învierii nu trebuie aruncată. Obiceiul strămoșesc spune că aceasta trebuie păstrată în casă și reaprinsă în momente dificile — în caz de boală, durere sufletească sau chiar calamități naturale. Este considerată un simbol al luminii divine care protejează gospodăria și familia de rele.
Obiceiuri care atrag noroc, sănătate și spor în casă
Pe lângă lucrurile care trebuie evitate, există o serie de ritualuri bine înrădăcinate în cultura tradițională, menite să atragă binele și belșugul în viața celor care le respectă.
În dimineața primei zile de Paște, este bine să te speli pe față cu apă neîncepută, adusă într-o cană nouă, în care s-au pus un ou roșu, un ou alb, un bănuț de argint și un fir de iarbă verde. Acest gest simbolizează curățenia trupească și sufletească, precum și dorința de a avea un an prosper, sănătos și lipsit de griji.
Îmbrăcămintea nouă este și ea un element esențial al zilei de Paște, având un rol de purificare și de reînnoire. Să te îmbraci în haine noi în ziua Învierii este un simbol al unui nou început, al unei vieți trăite cu încredere și speranță.
La masa festivă, tradiția recomandă ca primul aliment consumat să fie un ou roșu, simbol al vieții și al sănătății. Apoi, se spune că este bine să se mănânce pește, pentru agilitate și sănătate, și carne de pasăre, pentru ușurință în fapte și gândire.
Un alt obicei străvechi spune că persoana cu care ciocnești ouăle de Paște îți va fi alături și în viața de apoi, motiv pentru care acest gest are o încărcătură profundă, simbolică și afectivă.
În plus, bătrânii spun că dacă prima persoană care îți intră în casă de Paște este un bărbat, anul îți va fi norocos. Acest gest, numit și „sorcova Paștelui”, este încă prezent în multe comunități rurale.
Paștele este mai mult decât o sărbătoare religioasă
Un detaliu aparte legat de ouăle vopsite este credința că dacă păstrezi un ou roșu timp de 40 de zile după Paște și acesta nu se strică, vei avea noroc tot anul. Acest simbol este profund legat de ideea de protecție, puritate și echilibru între trup și suflet.
Pe de altă parte, se spune că cei care mor în ziua de Paște sunt scutiți de Judecata de Apoi și ajung direct în Rai — o credință care reflectă caracterul sacru al acestei zile și legătura ei cu viața veșnică.
Pentru mulți români, Paștele este mai mult decât o sărbătoare religioasă. Este un moment de introspecție, de întoarcere la valorile fundamentale și la obiceiurile străbune. Chiar dacă unele dintre aceste tradiții par astăzi anacronice sau superstițioase, ele continuă să facă parte din identitatea noastră culturală și spirituală.
Respectarea acestor obiceiuri — fie din credință, fie din drag de tradiție — transformă prima zi de Paște într-o zi specială, încărcată de sensuri, speranță și legătură cu rădăcinile.
