Pe primele locuri în preferintele studenţilor ca joburi se află marketing-ul (27%) şi relaţiile publice (27%), potrivit unui studiu Mercury Research. La polul opus, se află domenii precum producţia/ industrial (3%), mentenanţa tehnică/ service (3%) sau suport operaţional (2%).
Preferinţa pentru un job în comunicare este cu atât mai nejustificată cu cât salariul maxim pentru un proaspăt absolvent de Comunicare şi Relaţii Publice, care se angajează într-o agenţie de PR nu depăşeşte 1.500 de lei în primul an. Doar companiile mari prezente în România care aleg să nu externalizeze relaţiile publice către o agenţie angajează specialişti în comunicare pe un salariu de circa 2.500-3.000 de lei, însă aici este nevoie de experienţă: cerinţele generale sunt experienta relevantă de minim 3-5 ani pe o poziţie similară într-un mediu multinational, B2B şi cunoaşterea limbii engleze sau a limbii care se vorbeşte în ţara de origine a companiei, la nivel avansat.
De câţiva ani, a apărut un "colac de salvare" pentru tinerii comunicatori: social media. Companiile au înţeles importanţa interacţiunii cu consumatorii pe internet, aşa că au extins departamentul de PR cu o divizie social media, care are grijă de imagine firmei pe Facebook sau Twitter. Pentru post, companiile mici nu au pretenţii mari de la aplicanţi: să ştie limba engleză şi să stăpânească bine computerul, însă salariul pentru un tânăr absolvent angajat pe acest post este de cel mult 1.200 de lei, dacă oferta nu este de fapt un internship neplătit sau un voluntariat. Pentru companiile mari însă, pretenţiile sunt mai ridicate: se cer 3-5 ani experienţă pe un post cu responsabilitati similare, experienţă anterioară în PR sau advertising şi experienţă de lucru în mediul digital, dar şi salariul este mai mare cu circa 30%.
Dar cum a ajuns domeniul comunicării de la boom la bubble? Răspunsul stă în numărul covârşitor al celor care se bat an de an pe locurile de la facultăţile cu profil de comunicare, publice sau private.Criza a obligat companiile să taie din bugete, iar primele sacrificate au fost de regulă din aria de comunicare şi promovare, dând naştere pe bandă rulantă la şomeri cu diplomă de comunicare şi relaţii publice. Suprasaturaţia domeniului a fost alimentată şi de criza financiară a presei, care i-a făcut pe mulţi ziarişti rămaşi fără loc de muncă să se reprofileze pe PR.
"În ultima perioadă pare să existe o cerere accentuată pentru candidaţi cu pregătire şi experienţă tehnică. Candidaţii cu pregătire şi experienţă in anumite domenii, cum ar fi marketing, PR sau comunicare par a avea dificultati mai mari în a găsi noi locuri de muncă. Se cauta, de asemenea, persoane cu studii superioare pentru anumite poziţii de vânzări", spuneau la sfârşitul anului trecut reprezentanţii companiei de recrutare Manpower.