Industria alimentară din România înregistrează o cifră de afaceri de aproape zece miliarde de euro anual. Să mănânci a început să devină însă tot mai riscant. Anul trecut am avut cel puţin patru alarme sonore în domeniul alimentar. După lasagna cu carne de cal şi lapte cu aflatoxina, nemţii au descoperit curcani trataţi cu antibiotice veniţi din Romania, iar apoi, peste 37.000 de păsări contaminate cu Salmonella au fost descoperite de inspectorii sanitar-veterinari la o fermă românească.
Industria alimentară românească a fost zguduită pe parcursul acestui an de mai multe scandaluri, unele cu ramificaţii internaţionale, cum a fost cel al cărnii de cal de la începutul lunii februarie, în timp ce cazul laptelui cu aflatoxină a adus demisii la vârful Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) din cauza „bâlbâielilor” în comunicare, iar carnea de pasăre contaminată cu salmonela a prejudiciat industria avicolă cu zeci de milioane de euro.
Potrivit datelor publicate pe site-ul ANSVSA, în acest an, pe Sistemul European Rapid de Alerta pentru Alimente şi Furaje (RASFF), au fost înregistrate 26 de alerte pentru produsele provenite din România, care vizau, printre altele, fructe de pădure, piept de pui, porumb furajer, praf de ouă, cârnaţi cabanos, carne de vită congelată etc.
Cele mai multe alerte privind produsele alimentare româneşti au fost iniţiate de Germania, Italia şi Grecia, însă jumătate dintre acestea nu au fost confirmate. În schimb, în cazul celor confirmate, reprezentanţii ANSVSA afirmă că acestea au fost gestionate foarte bine şi „niciun produs nu a ajuns în galantarele magazinelor”.
„România, prin industria de profil, a început să pătrundă cât mai mult în Europa. Există o chestie concurenţială din partea statelor membre care încearcă, voit sau nu, să dea drumul la aceste alerte şi să incrimineze produsele din România. Numai în acest an am avut în jur de 26 de alerte, din care mai puţin de jumătate au fost confirmate. Şi chiar dacă unele au fost confirmate, noi le-am gestionat foarte bine şi niciun produs care era prins în acele alerte nu a ajuns în galantarele magazinelor”, consideră Vladimir Mănăstireanu, preşedintele ANSVSA.
Autorităţile române au reacţionat prompt la toate acuzaţiile aduse României şi produselor alimentare româneşti, mai ales după ce s-a constatat, în urma controalelor, că unităţile incriminate nu au avut nicio legătură cu falsurile depistate pe piaţa europeană.
Industria alimentară românească a primit veşti bune pe final de an, după ce autorităţile veterinare din România şi China au semnat un memorandum pe sănătate animală şi siguranţa alimentelor, care oferă producătorilor români posibilitatea de a exporta carne de porc şi bovine vii pe această piaţă. De asemenea, tot pe finalul acestui an, experţii europeni au ajuns la concluzia că în România nu mai circulă virusul pestei porcine, ceea ce permite reluarea exporturilor de carne de porc, din toate exploataţiile comerciale din România, începând cu 1 ianuarie 2014.
România a îndeplinit şi condiţiile cerute de Turcia pentru deblocarea exportului de ovine vii şi a tranzitului către ţările arabe, iar Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE) a confirmat absenţa scrapiei în 19 judeţe ale României.
Industria alimentară din România înregistrează o cifră de afaceri de aproape zece miliarde de euro anual, are o contribuţie de 8% în Produsul Intern Brut (PIB) şi asigură locuri de muncă pentru aproape 200.000 de angajaţi, potrivit Romalimenta. Agerpres a făcut un rezumat al fost evenimentelor care au marcat această industrie în 2013:
1. România, „suspectul de serviciu”
La începutul lui 2013, filiera cărnii de cal a fost afectată dur prin dezvăluirile potrivit cărora o întreprindere din sudul Franţei, Spanghero, vindea carne de cal drept carne de vită. Carnea era folosită apoi la pregătirea a milioane de preparate culinare de către companii importante din Europa.
Scandalul european, declanşat în februarie în Marea Britanie şi Irlanda, a pus în evidenţă anumite acţiuni ale industriei agroalimentare şi opacitatea circuitelor sale de aprovizionare şi s-a extins în mai multe ţări europene, aducând acuzaţii directe la adresa României şi produselor româneşti exportate pe pieţele Uniunii Europene.
Deşi scandalul cărnii de cal nu era o problemă de siguranţă a alimentelor, ci una de înşelare a consumatorului, autorităţile române au demarat rapid controale la unităţile româneşti incriminate, demonstrând că falsul privind etichetarea greşită a cărnii de cal nu s-a produs pe teritoriul României sau la unităţi din România.
La acuzaţiile aduse producătorilor români, premierul Victor Ponta a declarat că România are tot interesul ca firmele care se fac vinovate de etichetarea greşită a cărnii de cal, indiferent de statul în care activează, să fie identificate şi sancţionate, arătând însă că frauda nu s-a comis în România şi că România nu trebuie să fie tratată ca „suspectul de serviciu”.
Scandalul cărnii de cal a adus, însă, prejudicii majore companiilor româneşti din industria cărnii, acestea confruntându-se cu o scădere cu 10% a cererii pe piaţa internă şi cu pierderea unor contracte de export.
În urma acestui scandal legat de comercializarea cărnii de cal drept de carne de vită, care a afectat mai multe state membre, Comisia Europeană (CE) a decis să suporte o cofinanţare de 75% pentru teste ADN la produsele de carne în vederea depistării exacte a conţinutului, dar şi măsuri mai dure pentru întărirea controalelor în abatoare, depozite şi unităţi de desfacere, pentru a se stabili dacă ceea ce se comercializează este într-adevăr ceea ce scrie pe etichetă.
2. „Bâlbâieli” în cazul laptelui cu aflatoxină
În mai puţin de o lună de la debutul scandalului cărnii de cal a fost declanşată prin Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje o alertă care viza depăşiri ale limitelor admise pentru aflatoxină la probele de lapte prelevate de inspectorii ANSVSA de la o fermă. Un prim bilanţ al scandalului aflatoxinei: pierderi de aproape 20 mil. euro.
După ce mai mulţi producători şi procesatori au anunţat că laptele este contaminat cu aflatoxină, Autoritatea Veterinară a demarat la mijlocul lunii martie o serie de controale pe piaţa laptelui şi, astfel, o cantitate de 193 de tone, respectiv 0,03% din producţia lunară a României, a fost oprită de la procesare sau vânzare directă către consumatorul final, alte 104 tone de produse lactate au fost oprite în depozite şi distruse, respectiv 1,66% din producţie.
Din nou, pemierul a intervenit şi a subliniat că va susţine cele mai radicale măsuri împotriva celor care încalcă standardele vizând siguranţa alimentară.
Informaţiile contradictorii, neclare şi alarmiste prin care, iniţial, se anunţa că o anumită cantitate de lapte contaminat a ajuns pe rafturile magazinelor au condus rapid la înlocuirea din funcţie a şefului ANSVSA Mihai Ţurcanu.
Povestea a venit într-un moment cum nu se poate mai nepotrivit pentru producătorii de lapte: piaţa oficială a lactatelor a scăzut în 2012 cu 20%-25% în volum comparativ cu 2011, din cauza diminuării puterii de cumpărare a românilor, potrivit estimărilor APRIL. Din punctul de vedere al valorii, comparativ cu 2008, piaţa oficială a laptelui (fără vânzările prin pieţe sau consumul de lapte din producţie proprie) a scăzut de la 2 mld. euro la 0,8 mld. euro anul trecut. Şi nici 2013 nu a început prea bine: producţia de lapte de consum a scăzut cu 5,3% în primele două luni ale anului (36.732 tone) faţă de perioada similară a lui 2012, potrivit Institutului Naţional de Statistică.
Pe de altă parte, preşedintele Federaţiei Agrostar, Ştefan Niculae, a considerat că scandalul apărut pe piaţa laptelui a fost unul fabricat de anumite grupuri de interese care fac evaziune fiscală.
3. Evaziune fiscală în sectorul avicol
După mai multe alerte vizând micii româneşti, conservele din carne sau fructele de pădure, s-a iscat un nou scandat, în luna octombrie, care a adus o pată industriei avicole din România, una care a performat în 2013 şi care a înregistrat rezultate remarcabile la export.
În luna septembrie, compania Selgros a refuzat în mai multe magazine livrări de carne de pasăre de la furnizorul Avicola Călăraşi din cauza aspectului şi calităţii necorespunzătoare şi a decis stoparea oricăror livrări viitoare de marfă până la clarificarea situaţiei. După mai multe controale, Autoritatea Veterinară a retras de la vânzare o cantitate de 55,7 tone de carne de pasăre din magazinele din Bucureşti şi din ţară pentru care exista suspiciunea că ar fi fost infestată cu salmonela, carnea de pasăre provenind de la Avicola Călăraşi, o societate suspectată că ar face evaziune fiscală şi care se află în procedură de lichidare.
Preşedintele ANSVSA, Vladimir Mănăstireanu, a dat asigurări că nu s-a pus în pericol niciun moment siguranţa cetăţeanului.
Potrivit investigaţiilor realizate la Avicola Călăraşi, cea mai posibilă sursă de contaminare a fost legată de nerespectarea condiţiilor de manipulare şi depozitare la nivelul depozitului de produse alimentare.
În urma acestui scandal, sectorul avicol din România a înregistrat în acele zile pierderi de peste 25 milioane de euro din cauza scăderii vânzărilor cu 20%, iar prejudiciile totale aduse industriei au fost estimate la 50 – 60 de milioane de euro.
4. România, din nou pe piaţa UE cu carne de porc
La mijlocul lunii noiembrie, autorităţile veterinare au anunţat că România va relua, din 2014, exporturile de carne de porc în ţările Uniunii Europene, din toate exploataţiile comerciale din ţară acreditate pentru export pe piaţa comunitară.
„La ora actuală, avem la nivel naţional 218 astfel de exploataţii comerciale, cu 1,8 milioane de porci, iar 42 au deja acreditare pentru export pe piaţa comunitară. În prezent, exporturile în ţările Uniunii Europene se realizau doar din patru judeţe din vestul ţării, respectiv din Timiş, Arad, Caraş şi Bihor. Este foarte important pentru sector că s-a obţinut aprobarea de export în spaţiul comunitar pentru că se poate ajunge la încasări de peste un miliard de euro”, declara şeful ANSVSA pentru Agerpres.
România a fost în ultimii ani tributară importurilor de carne de porc chiar şi pentru acoperirea consumului naţional, în timp ce exporturile erau de câteva ori mai mici şi se realizau mai mult în ţările din afara spaţiului comunitar.
Exporturile autohtone de carne de porc şi de porci vii au fost afectate de restricţiile impuse României de Uniunea Europeană, încă din anul 2003, din cauza evoluţiei pestei porcine clasice. În acel an, România a exportat 478.669 de tone de carne de porc, în valoare de 619,12 milioane de euro.
5. Chinezii, interesaţi de alimente româneşti
Tot în luna noiembrie, autorităţile române şi cele chineze semnează, la Bucureşti, în cadrul Forumului Economic şi Comercial China-Europa Centrală şi Est, mai multe acorduri care creează cadrul legal pentru exporturile de alimente şi animale vii în China.În aceste condiţii, România va putea exporta în China în jur de 500.000 de taurine şi 4 – 5 milioane de oi, în următorii 5 – 10 ani.
„Este foarte important că s-a deschis piaţa pentru aceste produse, iar în perioada următoare vor urma şi produsele bio şi cele lactate, în condiţiile în care vinurile româneşti sunt cunoscute deja producătorilor din China”, a spus Daniel Constantin, ministrul Agriculturii.
Partenerii chinezi au anunţat că doresc să importe din România absolut toate produsele din origine animală. Şi aici vorbim şi despre carne de vită, produse din carne de vită, produse din pasăre, lapte şi produse lactate, carne de oaie, miere, vin sau furaje.
În ceea ce priveşte deblocarea exportului şi a tranzitului prin Turcia cu ovine vii, România a îndeplinit toate condiţiile, iar Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE) a confirmat absenţa scrapiei (Encefalopatie Spongiformă Transmisibilă – EST) în anumite judeţe ale României, 19 la număr.
Problemele României legate de exportul de ovine şi bovine vii, dar şi de carne, au început la finele anului 2011, când Turcia a blocat importurile din România, dar şi tranzitul prin ţara lor a cărnii de oaie românească. Restricţiile impuse României din cauza unei boli aproape inexistente în România, respectiv scrapia, au adus producătorilor şi ciobanilor români pierderi de zeci de milioane de euro.