La câteva ore după o reuniune excepţională a Consiliului de Securitate, „Coreea de Nord a lansat un tip de rachetă balistică neindentificat de la o bază” la nord de Phenian, a anunţat Ministerul sud-coreean al Apărării. 

„Noi presupunem că acest test a fost un eşec”, a indicat aceeaşi sursă, precizând că racheta nu a zburat decât câteva minute, spre nord-est, şi a atins doar altitudinea de 71 km. Comandamentul american pentru Pacific (PACOM) a confirmat un tir cu „rachetă care nu a părăsit teritoriul nord-coreean”. 

Preşedintele Donald Trump a acuzat Phenianul că a arătat „lipsă de respect” faţă de China, principalul său aliat. „Rău!”, a scris pe Twitter locatarul de la Casa Abă. 

La rândul său, Japonia a emis un „protest oficial” pe lângă regimul de la Phenian după ce reunit Consiliul pentru securitatea naţională. În momentul acestui tir ratat, şeful diplomaţiei americane Rex Tillerson, care prezidase reuniunea Consiliului de Securitate, tocmai părăsea New York-ul vineri seara, după ce ceruse partenerilor săi să contracareze o „ameninţare nucleară” nord-coreeană care ar avea „consecinţe catastrofale”. El a exercitat presiuni în special asupra Chinei să izoleze Phenianul din punct de vedere economic şi diplomatic. Secretarul de stat a propus „presiuni economice şi diplomatice”, ameninţând totodată cu recurgerea la forţă pentru a face regimul lui Kim Jong-Un să cedeze. „A nu acţiona acum asupra problemei securitare celei mai urgente în lume ar putea avea consecinţe catastrofale”, a avertizat Tillerson. 

Semn al acestei urgenţe pentru SUA, ale cărei teritorii din Hawaii şi de pe coasta nord-vestică ar putea fi în raza rachetelor nord-coreene, secretarul de stat a afirmat că „ameninţarea unui atac nuclear nord-coreean asupra capitalelor Seul sau Tokyo este reală”, ba chiar că regimul comunist ar putea într-o zi să „lovească SUA”. „Toate opţiunile de răspuns la viitoare provocări trebuie să rămână pe masă”, a lansat el, după ce Donald Trump avertizase joi cu privire la „posibilitatea ca noi să terminăm prin a avea un conflict într-adevăr major cu Coreea de Nord”. 

Tillerson a subliniat „voinţa de a contracara agresiunea nord-coreeană cu o acţiune militară dacă va fi necesar”, asigurând totodată că Washingtonul ar „prefera mai mult o soluţie negociată” pe cale diplomatică. Dar în timp ce reiterase vineri dimineaţă la postul de radio NPR o ofertă de dialog direct cu Phenianul, el a afirmat în faţa Naţiunilor Unite că ţara sa „nu ar recompensa comportamentul rău al Coreii de Nord cu negocieri”. 

Phenianul se angajase în 2003 în convorbiri în şase cu Coreea de Sud, Japonia, Rusia, SUA şi China. Aceste negocieri au eşuat în 2009 şi administraţia preşedintelui Barack Obama (2009-2017) nu a încetat timp de opt ani să alterneze sancţiunile şi promisiunile în vederea reluării discuţiilor. Dar regimul comunist şi-a multiplicat tirurile cu rachete balistice, procedând chiar la cinci teste nucleare subterane, dintre care două în 2016. Aceste programe militare i-au atras o serie de rezoluţii ale ONU şi o serie de sancţiuni internaţionale. Potrivit unor experţi internaţionali, aceste măsuri punitive au avut totuşi un impact slab. Faptul l-a determinat pe Rex Tillerson să ceară comunităţii internaţionale „să facă de acum înainte presiuni diplomatice şi economice asupra regimului nord-coreean”, în special întărind sancţiunile economice şi prin ruperi ale relaţiilor diplomatice. Astfel, el a vizat mai întâi China, aliata Coreii de Nord. 

Venită la putere în 20 ianuarie, administraţia Trump şi-a potrivit paşii după cei ai echipei Obama în dosarul nord-coreean, dar ea pare să vrea de acum înainte să facă presiuni asupra Beijingului. „China reprezintă 90 % din schimburile comerciale nord-coreene, China are o pârghie economică asupra Phenianului, care este unică şi rolul său în special este important”, a susţinut Tillerson în prezenţa omologului său chinez Wang Yi, pe care l-a întâlnit apoi într-o discuţie între patru ochi. Ministrul american a spus că aşteaptă „acţiuni suplimentare” din partea Beijingului, iar omologul său chinez i-a răspuns că ţara sa aplică cu stricteţe toate sancţiunile ONU. 

Lăudând virtuţile „dialogului” în vederea „denuclearizării peninsulei” coreene, Wang Yi a avertizat împotriva riscurilor „haosului” şi a „celor mai mari catastrofe” în caz de recurgere la forţă. El a avansat, de asemenea, o propunere chineză de îngheţare a programelor nuclear şi balistic nord-coreene, în schimbul unei sistări a exerciţiilor militare comune ale SUA cu Coreea de Sud, legate printr-un tratat de alianţă datând din vremea Războiului Coreii (1950-1953). Potrivit ministrului chinez, această propunere este „de bun simţ şi rezonabilă”, dar SUA au respins-o în mai multe rânduri. 

Rex Tillerson a promis că SUA nu „vor căuta o schimbare a regimului şi nici vreun pretext pentru o reunificare accelerată” a celor două Corei. La rândul său, ministrul adjunct de externe rus Ghennadi Gatilov a denunţat o „retorică a războiului” şi o „demonstraţie de forţă nechibzuită” care ar putea să aibă „consecinţe înspăimântătoare”.

 

Ministru sud-coreean: Vrea să fim recunoscuți ca putere nucleară

Ministrul sud-coreean de externe Yun Byung-se a avertizat comunitatea internaţională să nu se grăbească să reia dialogul cu Coreea de Nord înainte de a-i verifica intenţiile, transmite Yonhap. Adresându-se Consiliului de Securitate al ONU, reunit vineri la nivel de miniştri, Yun a arătat că Phenianul nu este interesat de denuclearizare, ci de recunoaşterea ca putere nucleară, în vederea unor „negocieri de dezarmare”. 

Şeful diplomaţiei de la Seul a cerut sancţiuni mai aspre împotriva Coreei de Nord, cum ar fi oprirea importului şi alimentării cu ţiţei, sistarea totală a exporturilor şi luarea în considerare cu seriozitate a calităţii de membru al ONU. „Vreau să fie clar, obiectivul nostru nu este să îngenunchem Coreea de Nord, ci să o aducem la masa negocierilor pentru o denuclearizare reală”, a insistat ministrul sud-coreean. El a subliniat că nu ar trebui repetate eşecurile negocierilor anterioare cu regimul nord-coreean imprevizibil. 

Sursa: Agerpres