Odată cu campania de vaccinare care îndeplinește sau chiar depășește țintele stabilite în multe țări din vestul, sudul și nordul Europei, predicția că pandemia va fi retrogradată la statutul de ”boală ușoară” până în primăvara anului viitor pare tot mai probabil să se materializeze. Cu toate acestea, în estul continentului, ezitarea în fața vaccinului pare să creeze un obstacol major în calea revenirii la o aparentă normalitate.
Scepticismul privind vaccinurile poate fi atribuit mai multor cauze. Diferențele dintre diferitele categorii demografice din interiorul populațiilor, mai degrabă decât între populații, trebuie să fie luate în considerare.
Acest scepticism a prins rădăcini în două țări din Europa de Est: Bulgaria și România. Din octombrie 2021, cele două țări au rămas în urmă, în cadrul UE, în ceea ce privește vaccinarea cu prima doză dar și cu a doua.
Țări cu suveranitate compromisă și cu neîncredere în sistemul medical
Din punct de vedere istoric, atât Bulgaria, cât și România au trecut prin lungi perioade de suveranitate compromisă, în special când s-au aflat sub dominația otomană, lucru care pare să aibă un rol în stimularea unei neîncrederi profunde în stat.
Rezervele populației față de liderii politici se pot răspândi și în ceea ce privește sectorul medical, făcând ca anumite intervenții medicale să fie considerate riscante,susține medicul Philip Dandolov, potrivit Geopolitical Monitor.
România, sub tirul OMS și din cauza vaccinării anti rujeolă
În 2016, România a fost sub tirul OMS în ceea ce privește rata de vaccinare împotriva rujeolei, în timp ce nivelurile de încredere în furnizorii de servicii medicale din Bulgaria rămîn extrem de scăzute.
Având în vedere că vaccinurile reprezintă un tip nou de tratamente preventive, iar campaniile de vaccinare sunt percepute ca fiind dirijate de stat, transformarea scepticilor în optimiști pare o provocare descurajantă.
Absența sentimentului fricii, un alt factor
Scăderea vaccinărilor poate fi atribuită și absenței sentimentului fricii. Un sondaj YouGov din iunie 2021 arăta că România și Bulgaria se află pe primele două locuri în rândul țărilor UE în care cetățenii consideră că riscul COVID-19 este supraevaluat.
Mai mult, în cazul acestor două țări balcanice, preocupările legate de virus sunt edulcorate de ideea profund greșită în rândul multor oameni că au avut deja o formă ușoară a bolii și și-au revenit.
Incertitudinea politică și efectele unei culturi a protestelor
O altă fațetă, mai puțin evocată, care poate bloca eforturile de vaccinare, are legătură cu incertitudinea politică și cu efectele unei culturi a protestelor, care au devenit o caracteristică a peisajului politic din Bulgaria și România la începutul anilor 2010.
De exemplu, în cei trei ani anteriori apariției COVID-19, România a cunoscut proteste masive, declanșate de probleme de corupție și preocupări specifice privind justiția. În ultimii zece ani, și Bulgaria a asistat la o creștere a activismului cetățenesc, țara confruntându-se cu două valuri majore de proteste.
Când o națiune se află în mijlocul unei pandemii globale, tentația de a lua parte la demonstrații ample, fie și pentru cauze perfect legitime, poate face ca țesutul social să înceapă să se destrame și să deschidă calea adoptării unui ton discordant în rândul instituțiilor publice.
Mesajele mixte, care provin din dorința guvernelor de a calma mai multe grupuri de interese, pot reduce și mai mult nivelul de încredere publică, un ingredient esențial pentru un răspuns de succes în fața unei probleme de sănătate. În acest caz, administrarea vaccinurilor.
Ezitarea în fața vaccinului, un fenomen îngrijorător, care se poate schimba și în cele două țări
Ezitarea în fața vaccinului este un fenomen îngrijorător, mai ales din cauza efectelor fizice și psihice extrem de grave pe care Covid le are asupra populațiilor, dar și în lipsa unui tratament cu adevărat fiabil și accesibil. Asta nu înseamnă că actuala stare de lucruri nu se poate schimba.
Cu un al patrulea val de COVID-19 care pune o presiune uriașă pe sistemele de sănătate, există speranța că și Bulgaria și România vor avea un spirit de unitate națională care va transcende clivajele politice, reducând semnificativ acest scepticism privind vaccinarea.