Ca să putem anticipa această situație, ar fi necesar să cunoaștem viitorul, ceea ce nu este posibil, însă putem să apreciem, în limita experiențelor prin care am trecut, ce s-ar putea întâmplă cu angajații trecuți în șomaj tehnic, după ce, prezumtiv, în data de 15 mai 2020, decretul de prelungire a stării de urgent își va fi încetat efectele.
Pentru a înțelege care vor fi mecanismele viitoare puse la dispoziția angajatorilor de către legiuitor, este important să înțelegem că nu putem pune semnul egalității între șomajul tehnic, că urmare a reducerii activității sau chiar stopării integrale a producției și șomajul reglementat de Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj şi stimularea ocupării forței de muncă, drept formă de protecție pentru persoanele care rămân fără loc de muncă.
Șomajul tehnic nu înseamnă că angajatul și-a pierdut locul de muncă, ci înseamnă că, din pricina unor factori obiectivi sau subiectivi, societatea la care își desfășoară activitatea angajatul este obligată să reducă activitatea și astfel să îi plaseze pe angajații săi în așteptare, acasă , plătindu-le 75% din salariul pe care îl aveau în mod normal, cu sau fără ajutorul statului. Totodată, aceștia rămân la dispoziția angajatorului pe toată perioada șomajului tehnic.
Nu întâmplător am ales să vorbesc despre ce se întâmplă după ridicarea stării de urgență, fiindcă indiferent de ordonanță care asigura plata unui cuantum de 75% din salariul mediu brut pe economie către angajatorii afectați, aceștia au obligația, chiar și după ridicarea stării de urgență, să plătească 75% din salariile pe care angajații le generau în mod obișnuit, doar că de dată această nu le pot solicită prezența la locul de muncă. c
Pentru a clarifica în mod total acest aspect, angajatorii nu au dreptul să le solicite angajaților prezența acestora la locul de muncă pe perioada suspendării contractelor individuale de muncă. Practic, un asemenea lucru ar însemna că, angajațîii sunt la serviciu fără forme legale, iar angajatorul se face vinovat și de comiterea unor fapte penale sau cel puțin contravenționale, amenda în acest caz ridicându-se până la 200.000 de lei.
Noțiunea indicată în codul muncii, prin care angajatul este la dispoziția angajatorului, înseamnă de fapt că angajatul va fi oricând apt să își reia activitatea pentru angajator, revenind la locul de muncă în condițiile stabilite de contractul dintre părți, orice modificarea a acestuia putându-se efectua doar cu acordul tuturor celor implicați.
La data de 15 mai 2020 se ridică obligația statului de a cotiza indemnizația de 75% din salariu mediu brut către angajatorii care au depus cereri pentru plata șomajului tehnic. După această dată se vor naște următoarele ipoteze:
- Angajatorii vor sprijini singuri plata șomajului tehnic, fie pentru că nu vor putea să deschidă activitatea, fie, dacă o deschid, vor constată că nu există suficientă cerere din pricina altor restricțîi;
- La orizont există și posibilitatea că angajatorii să renunțe la foarte multe dintre locurile de muncă și, astfel, să îi reactiveze pe angajați doar pentru a le desface contractele de muncă;
- De asemenea poate există și situația în care angajatorul, sufocat de datoriile din spate, dar și cu sarcina angajaților pe care trebuie să-i plătească, să își deschidă propria insolvență sau direct falimentul societății.
- Să apară scăderi substanțiale de salarii în încercarea de păstrare a locurilor de muncă;
- Pentru anumite sectoare, se poate să fie repornită activitatea cu scăderi în încasări, însă din dorința angajatorilor de a merge mai departe, vor păstra locurile de muncă.
În mod cert cele 5 ipoteze sunt posibile, însă opinez că vom constată că, în cele mai multe cazuri vor fi incidente ipotezele sunt prezentate la litera b ) , c) și d) .
Oricum, fără un plan de redresare economică și o susținere interconectata pentru toate domeniile de activitate, coroborate cu o regândire a sistemului de impozitare de 10%, respectiv 19% la TVA, probabil că vom intră rapid în scenariul de la litera d) și anul 2020 va fi anul insolvențelor și falimentelor.
Înainte de a lua o decizie, sfatul meu pentru societățile care iau în considerare ipotezele de mai sus este să consulte specialiștii din domeniile juridic și economic, chiar prin întocmirea unui audit de specialitate, doar așa având o previziune mai clară asupra eficienței fiecărei soluții pe care o are la dispoziție, luând totodată în calcul și normele prevăzute de Legea 84/2014 a condordatului preventiv