Cum a evoluat avuția românilor în ultimii 17 ani?
Cum a evoluat avuția românilor din anul 2007 până-n prezent? Conform datelor colectate de Institutul Național de Statistică (INS) și de Banca Națională a României (BNR), avuția netă a unui cetățean român a atins, pentru prima dată, 84.000 de lei pe cap de locuitor, suma fiind calculată prin scăderea datoriilor din valoarea totală a activelor financiare și nefinanciare deținute de gospodării, a explicat Cristian Popa, un membru în Consiliul de Administrație al BNR.
La sfârșitul anului 2023, în medie, fiecare cetățean român deținea bunuri imobile în valoare de circa 37.000 de lei. Creșterea acestor bunuri materiale a fost mai lentă decât în cazul economiilor financiare. (Atenție! Terenurile nu sunt incluse în aceste statistici, ceea ce ar putea duce la o subestimare a averii totale a populației române.) În schimb, averea financiară a crescut rapid în perioada de după pandemia provocată de coronavirus, ajungând la 62.000 de lei per persoană, datorită investițiilor în fonduri de pensii private, titluri de stat și acțiuni listate.
În comparație cu anul 2012, activele financiare ale populației române s-au triplat. Majoritatea activelor financiare ale populației române constau în numerar și depozite, ce reprezentau 35% din totalul activelor la sfârșitul anului 2023. Totuși, investițiile în fonduri de pensii private, titluri și acțiuni au crescut, indicând o diversificare a portofoliului și o mai bună înțelegere a piețelor financiare.
Sistemul de pensii private, un real succes
Un aspect notabil este succesul sistemului de pensii private. Activele nete gestionate de Pilonul II au ajuns la aproximativ 25,5 miliarde de euro la sfârșitul anului 2023. Ele au crescut la aproape 29 miliarde de euro după primele șase luni ale anului 2024. Aceasta reprezintă o acumulare istorică de capital, subliniind relevanța și eficiența crescândă a sistemului privat de pensii. Piața pensiilor private și a asigurărilor a devenit tot mai importantă. Averea populației române sub această formă a fost aproape de zece ori mai mare la sfârșitul anului 2023 comparativ cu anul 2011.
La nivel regional, structura activelor financiare deținute de cetățenii români este destul de asemănătoare cu cea din Zona Euro, unde numerarul și depozitele au o pondere semnificativă. În Polonia, de exemplu, preferința pentru numerar și depozite este chiar mai mare, reprezentând circa 50% din activele financiare. În Ungaria, în schimb, această pondere este de circa 20%.
Deși numerarul și depozitele rămân cele mai populare forme de economisire, interesul pentru alte tipuri de instrumente financiare este în creștere. În ultima vreme, cetățenii români au început să investească mai mult pe bursă și să participe la programele de emisiuni de titluri de stat Tezaur și Fidelis.
