Leonardo Badea, viceguvernatorul Băncii Naționale a României, alături de alte nume importante din economia românească, au dezbătut miercuri, 23 martie, în cadrul conferinței intitulate Future Economy – Tendințele economice în 2023 – provocări și oportunități, organizată de Ziarul News în sediul BNR, tendințele economice ale României pentru acest an, în condițiile crizei provocate de războiului din Ucraina și a creșterii prețurilor la energie din ultimele luni.
„Din multe puncte de vedere, indiferent de scenariile anului 2023, acest an va fi în continuare unul dificil pentru economia globală, iar economia României nu va putea face abstracție de la tendințele dominante care se manifestă în zonă”, a anunțat Leonardo Badea în deschiderea conferinței.
Războiul din Ucraina, risc major pentru situația economică a României
Oficialul BNR spune că, în opinia sa, războiul care se derulează în apropierea granițelor noastre reprezintă un risc major pentru situația economică a țării, însă acesta are „efecte mai mult indirecte asupra sectorului financiar”. De asemenea, acesta spune că inflația rămâne o provocare importantă pentru băncile centrale, atât din economiile dezvoltate, cât și în economiile din vecinătatea României, acolo unde „efectele războiului sunt resimțite mai rapid și la o intensitate mai mare”.
De asemenea, în cadrul discursului său, Leonardo Badea a explicat că ieșirea bruscă din perioada cu inflație scăzută și rate ale dobânzilor foarte reduse a produs „efecte importante pentru agenții economici, inclusiv în Europa, unde impactul șocurilor de pe piața de energie a fost deosebit de puternic”, motiv pentru care „creșterea economică pe parcursul acestui an rămâne rezervată”.
„Nivelul de incertitudine și volatilitate a piețelor financiare ar putea crește în continuare”, a mai declarat oficialul BNR care spun că impactul pentru activitatea economică în acest an și pentru anul viitor ar putea fi semnificativ.
Astfel, acest lucru ar putea face diferența dintre creșterea economică modestă din 2023 și o stagnare sau chiar o scădere, mai transmite viceguvernatorul Băncii Naționale a României.
„În acest context vedem că băncile centrale mențin o conduită prudentă și implicit condiții monetare în continuare restrictive. Așadar, condițiile de creditare vor rămâne semnificativ mai strânse”, a mai adăugat oficialul BNR, adăugând că majoritatea celor implicați consideră că maximul acestui an a fost deja atins.
Fondurile din PNRR, principala provocare din 2023
De asemenea, în cadrul discuțiilor din conferință, Anca Dragu, fost ministru al Finanțelor, a explicat că principala provocare a anului 2023 ține de implementarea PNRR în România lucru ce ar putea duce la creșterea PIB-ului potențial.
„Ne putem uitam la ce putem face noi în interior, cu politicile economice, astfel să contribuim la reducerea inflației și să fim foarte hotărâți pe implementarea reformelor și la creșterea PIB-ului potențial”, a explicat Anca Dragu, care atrage însă atenția că în prezent vedem dezechilibre în plan extern, iar România este la ora actuală țara cu cel mai mare deficit de cont curent din Uniunea Europeană.
De asemenea, fostul ministru al Finanțelor a mai explicat că există un risc politic în România atât în acest an, cât și anul viitor, în 2024, când vom avea mai multe rânduri de alegeri.
„Riscul politic pentru o țară ca România, cu multe vulnerabilități în plan economic, contează foarte mult”, a mai adăugat fostul oficial care este de părere că anul 2023 va rămâne unul complicat.
Florin Jianu, despre oportunitățile de afaceri
Florin Jianu, președintele Consiliului Național al IMM-urilor din România, și fost ministru pentru mediul de afaceri a explicat, în timpul conferinței, cum „climatul de business din România este sub ce se întâmplă în zona euro”. Acesta a atras atenția că prețurile au explodat, dar că în prezent există o tendință de scădere.
De asemenea, acesta a venit cu o prezentare în care a arătat că pe primul loc într-un top al oportunităților de afaceri pentru IMM-urile din România pe primul loc se află obținerea unui grand din fondurile UE sau ale României, urmat de creșterea cererii pe piața internă cât și penetrarea pe noi piețe. De asemenea, acesta a mai arătat că nevoile de finanțare ale companiilor românești se referă în primul rând la finanțarea stocului și capitalului de lucru, urmat de investiții în echipamente, tehnologii și imobiliare și de abia mai apoi pentru dezvoltarea unor produse, servicii sau accesarea unor noi piețe.
Totuși, acesta spune că are încredere în antreprenorii români și le cere în acest an mai mult curaj.
Citește continuarea pe Infofinanciar.ro.
