Intervenția legislativă cu privire la pensii vine pe fondul unei presiuni considerabile exercitate de Comisia Europeană. Autoritatea europeană a blocat plata a 230 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), din cauza eșecului reformării pensiilor speciale, parte a jalonului 215.
Intervenția cu privire la pensii vine pe fondul unei presiuni exercitate de Comisia Europeană
În prezent, pensiile magistraților sunt calculate la 80% din media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor obținute în ultimele 48 de luni de activitate. Reforma propusă prevede o serie de schimbări, începând cu creșterea graduală a vârstei de pensionare de la 60 la 65 de ani. Această creștere va fi aplicată etapizat, și doar generațiilor viitoare de magistrați, potrivit principiului neretroactivității legii.
„Este o chestiune care face obiectul unui proiect legislativ depus la Parlament de către liderii coaliției de guvernământ, așa încât va trece prin toate procedurile parlamentare. În cadrul acestor proceduri, bineînțeles, că acest proiect va fi discutat, va fi analizat și, evident, existența acestui proiect, care face parte din exercitarea atribuțiilor puterii legislative, nu exclude și dialogul cu profesia în sine sau cu autoritatea judecătorească.
Asta pe de o parte, pe de altă parte, proiectul prevede o creștere etapizată a vârstei de pensionare până la 65 de ani. În momentul de față este vorba de 60 de ani, tot etapizat. În primul rând trebuie să respectăm niște principii ale Dreptului. Dacă principiile nu sunt respectate, statul de drept nu există”, a spus ministrul Justiției, Radu Marinescu, pentru Gândul.
Noua formulă de calcul prevede ca pensia de serviciu să fie egală cu salariul net din ultima perioadă de activitate în magistratură. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a precizat că aceste modificări nu vor duce la scăderea cuantumului pensiei și că nivelul acesteia va reflecta complexitatea și responsabilitatea funcției, în acord cu standardele europene. Reforma urmărește o echivalare între vârsta de pensionare a magistraților și cea a altor categorii socio-profesionale, pentru a valorifica experiența profesională acumulată în sistemul judiciar.
„Ori o legislație se aplică pentru viitor și se aplică unor situații care se nasc după intrarea ei în vigoare. De aceea proiectele de lege au în vedere creșterea etapizată de la generațiile care vor intra în profesia de magistrat de acum înainte.
În ceea ce privește un element esențial, care este acela al pensiei de serviciu, de asemenea a constituit un element de îngrijorare pentru mediul judiciar, aceasta va rămâne una semnificativă și va fi egală cu salariul net al ultimei perioade petrecute în magistratură, deci ele nu scad. Însă se realizează într-un fel o echivalare, o nivelare în ceea ce privește vârsta de pensionare cu alte categorii de profesii, în felul acesta dându-se posibilitatea specialiștilor, celor care au acumulat experiență, cunoștințe profesionale, să fie utili societății și actului de justiție până la această vârstă”, a mai spus ministrul.
Ministrul a susținut că se dorește corectarea inechităților
Totodată, ministrul a susținut că se dorește corectarea inechităților față de sistemul public de pensii, atât din perspectiva contributivității, cât și a justiției sociale, în acord cu principiile asumate prin PNRR.
Pe de altă parte, situația actuală este complicată de numeroasele cereri de recalculare a pensiilor aflate în plată și de solicitările privind drepturi salariale restante. Aceste cereri, inițiate de magistrați în mod individual sau colectiv, sunt frecvent admise de instanțe, alimentând ideea unui sistem de „autoprotecție”. Proiectul de lege nu pare să ofere o soluție clară pentru stoparea acestui mecanism.
„Nu scade! Calculele făcute de către noi, calculele care vor mai fi făcute și de partenerii noștri instituționali și de dialog, vor conduce la concluzia că această pensie nu scade. Pensia de serviciu va fi egală cu salariul net, după cum este precizat și în lege. (…) Pensiile de serviciu ale magistraților sunt semnificative și în Uniunea Europeană, dacă nu folosim un termen de comparație mai îndepărtat, din societăți care sunt democrații consacrate și state de drept.
Pentru că ne comparăm totuși sau încercăm să atingem niște standarde care sunt unele înalte. Activitatea în sine a magistratului este una cât se poate de importantă. Reprezintă una dintre puterile în stat.
Și atunci asigur că remunerația trebuie să fie una pe măsura semnificației sociale a activității, iar pensia trebuie să reflecte o carieră desfășurată la un nivel cât mai înalt, de complexitate și intelectuală, și funcțională, și socială. Însă este adevărat că această pensie ar trebui să apară la o vârstă la care persoana respectivă a dat societății tot ce avea mai bun.
Nu este ceva nelegal în a stabili o egalitate între ultimul salariu NET și pensie, dar nu erau corecte situațiile în care pensia era mai mare decât salariul și acolo puteam să discutăm de o inechitate, dar acest lucru nu mai este valabil”, a subliniat Radu Marinescu.
A vorbit și despre diurna specială de 2% din salariul brut acordată magistraților detașați sau delegați
În ceea ce privește diurna specială de 2% din salariul brut acordată magistraților detașați sau delegați, Guvernul a decis menținerea acesteia, în ciuda măsurilor de austeritate prevăzute în Ordonanța „Trenuleț”.
„Nu există un conflict între Executiv și autoritatea judecătorească. Nu există un conflict între Legislativ și autoritatea judecătorească. Nemulțumiri, poate! Puncte de vedere diferite. (…) Legat de această diurnă, argumentele prezentate de către colegii din sfera activității judiciare au fost în sensul că există parchete, că există instanțe unde sunt dezechilibre de personal, care nu sunt foarte atractive și unde acest mecanism al diurnei ar permite o menținere temporară, până la momentul la care se vor echilibra aceste scheme de personal, a funcționalității entității judiciare respective.
Deci, nu a existat, cel puțin din punctul meu de vedere, niciun fel de preocupare de conservare a unor privilegii pentru că acest lucru este inacceptabil. A fost redus numărul celor care beneficiază de astfel de diurne.
A fost conturat la un număr limitativ, fiecare dintre entitățile care acordă astfel de diurnă, având deplină responsabilitate ca această diurnă să nu fie acordată formal și ca un beneficiu, ci să fie acordată substanțial și ca un element de a asigura funcționalitatea entității în cadrul căreia își desfășoară activitatea persoanele.
Eu așa privesc aceste lucruri și le privesc într-adevăr ca o soluție temporară până când, prin efortul comun pe care îl facem, schemele de personal vor fi acoperite corespunzător și atunci aceasta (n.red. diurna de 2% pe zi din salariul brut) nu-și va mai regăsi rațiunea”, a spus ministrul.
Argumentul adus a fost acela că această compensație este necesară pentru menținerea funcționalității instanțelor sau parchetelor din zone mai puțin atractive din punct de vedere profesional. Cu toate acestea, nemulțumirile legate de caracterul inechitabil al acestei compensații persistă, fiind invocate situații în care magistrați detașați beneficiază de sume suplimentare care pot depăși 10.000 de lei lunar.
Ministrul spune că nu există un conflict între cele trei puteri ale statului
Ministrul a insistat că nu există un conflict între cele trei puteri ale statului – Executiv, Legislativ și autoritatea judecătorească – ci doar diferențe de opinie și nemulțumiri punctuale.
„Dacă perioadele electorale, știți, revin și trec, funcționalitatea unui sistem cum este cel judiciar trebuie să fie una cât mai stabilă și indiferentă de contextul public. (…) Detașările au fost necesare la un moment dat pentru persoane care au fost utile acestui mecanism și și-au desfășurat activitatea.
Dacă nu și-au desfășurat-o bine și au greșit, atunci îmi place să cred că cei care au fost în locul meu, în minister, la momentul respectiv, au luat măsura de încetare a acelei detașări. Și noi am luat astăzi o măsură.
În contextul disciplinei financiare, de a înceta detașările de la Ministerul Justiției și la subordonate. Pentru domnii și doamnele magistrați care erau aici, cred că sunt 12 persoane până în momentul de față. Dar nu contează numărul, nu contează numele. Contează faptul că aceste persoane și-au desfășurat activitatea onest și loial și corect”, a mai spus ministrul pentru sursa menționată.
În contextul eforturilor de disciplină financiară, Ministerul Justiției a încetat detașările existente, un număr de 12 magistrați părăsind structurile centrale, inclusiv instituții precum Autoritatea pentru Cetățenie sau ANABI. Măsura a fost motivată de necesitatea eficientizării cheltuielilor publice, fără a pune la îndoială profesionalismul celor implicați.
„Iar această măsură a fost necesară în contextul în care trebuie să asigurăm o anumită disciplină financiară. Adică să ne înscriem în mod, la rândul nostru, loial și corect în efortul care se face la nivel guvernamental.
Dar asta nu înseamnă că detașările sunt un instrument nociv sau că acele persoane au greșit cu ceva și n-ar fi meritat să își desfășoare activitatea la noi. Și le mulțumim pentru faptul că au activat în Ministerul Justiției și în toate celelalte subordonate.
Magistrații detașați funcționau în diverse direcții, la Autoritatea pentru Cetățenie, la ANABI. Au contribuit acolo la buna funcționare și, repet, este o măsură pe care am adoptat-o în contextul economic de rigoare, de prudență, de eficacitate, pe care coaliția și normele adoptate la nivel guvernamental l-au stabilit, și rigorile bugetare care sunt prin legea bugetară”, a completat acesta.
În ceea ce privește alte aspecte legislative, ministrul a fost întrebat despre limitele de pedeapsă pentru infracțiunea de incitare la ură, violență și discriminare – prevăzute între 6 luni și 3 ani sau amendă. Marinescu a arătat că problema nu ține neapărat de severitatea sancțiunii, ci de aplicarea efectivă și promptă a legii. El a semnalat existența unui grup de lucru în cadrul Parchetului General care analizează aceste vulnerabilități, subliniind importanța reacției judiciare rapide ca factor de descurajare. Totodată, nu a exclus posibilitatea revizuirii și înăspririi legislației în funcție de evoluțiile fenomenului infracțional, inclusiv în mediul digital.
