Curtea Constituțională a României (CCR) a decis marți, 11 martie 2025, că Legea pentru completarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat este neconstituțională. Magistrații au admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Avocatul Poporului, considerând că reglementarea de pensii militare prin două sisteme juridice distincte încalcă principiile constituționale.
Reglementarea de pensii militare prin două sisteme juridice distincte a fost declarată neconstituțională
În urma deliberărilor, judecătorii CCR au stabilit că prevederile legislative propuse pentru pensii militare sunt neconstituționale în ansamblul lor.
„În ședința din data de 11 martie 2025, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Avocatul Poporului și a constatat că Legea pentru completarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat este neconstituțională, în ansamblul său”, se arată în comunicatul oficial al CCR.
Curtea a subliniat că instituirea a două sisteme distincte de echilibrare a pensiilor militare, în funcție de momentul intrării în vigoare a legii, contravine prevederilor articolului 16 alineatul (1) din Constituție.
Procesul legislativ și adoptarea proiectului de lege
Senatul a adoptat proiectul de lege privind pensiile militare de stat la începutul lunii noiembrie 2024, cu un număr semnificativ de voturi favorabile – 90 pentru și doar 8 abțineri.
Propunerea legislativă fusese anterior analizată de Comisia de apărare, care a emis un raport de admitere, incluzând o serie de amendamente.
Printre prevederile esențiale ale proiectului se număra indexarea pensiilor militare în raport cu solda sau salariul de grad și funcție. Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților pe 29 octombrie 2024.
Motivele pentru care Avocatul Poporului a contestat legea
În decembrie 2024, Avocatul Poporului a contestat la Curtea Constituțională prevederile noii legi a pensiilor militare, invocând mai multe motive de neconstituționalitate. Una dintre principalele obiecții a fost lipsa aprobării sursei de finanțare pentru cheltuielile generate de aplicarea noilor reglementări.
De asemenea, s-a susținut că actul normativ încalcă principiul egalității în drepturi, deoarece exclude de la aplicare pensionarii militari care ocupă funcții în Executiv.
O miză importantă a reformei pensiilor militare este accesul la fondurile PNRR. O parte dintre sumele aferente celei de-a treia cereri de plată sunt în prezent blocate, deoarece Comisia Europeană a considerat că România nu a respectat jalonul privind reforma sistemului de pensii.
După decizia CCR, deblocarea fondurilor europene devine mai probabilă.
Lipsa fișei financiare și impactul bugetar estimat
În sesizarea depusă la CCR, Avocatul Poporului a argumentat că legea adoptată nu prevedea sursele de finanțare necesare pentru implementarea modificărilor.
Potrivit legislației și jurisprudenței Curții Constituționale, pentru respectarea articolului 138 alineatul (5) din Constituție, inițiatorii legii aveau obligația de a solicita Guvernului elaborarea unei fișe financiare.
„Din examinarea procesului legislativ al Legii pentru completarea Legii 223/2015 privind pensiile militare de stat observăm că Guvernul a fost pus în imposibilitatea de a-şi îndeplini obligaţia de a întocmi fişa financiară în termenul legal de 45 de zile. Astfel, urmărind procesul legislativ de la Senat, observăm că fişa financiară a fost solicitată în data de 7.10.2024, termenul pentru transmiterea fişei financiare împlinindu-se în data de 20 noiembrie 2024. Cu toate acestea, propunerea legislativă a fost adoptată în data de 5 noiembrie 2024, cu mult înainte ca termenul în care Guvernul putea întocmi fişa financiară să se fi împlinit”, se arată în sesizare.
Solicitarea fișei financiare a fost transmisă Guvernului la data de 7 octombrie 2024, iar termenul limită pentru răspuns era 20 noiembrie 2024.
Cu toate acestea, propunerea legislativă a fost adoptată pe 5 noiembrie 2024, înainte de expirarea termenului legal necesar pentru elaborarea fișei financiare.
În viziunea Avocatului Poporului, această abordare echivalează cu nerespectarea articolului 138 alineatul (5) din Constituție.
„Chiar dacă punctul de vedere al Guvernului, transmis în aplicarea art. 111 alin. (1) teza Il din Constituţie, nu constituie o fişă financiară în înţelesul art. 138 alin. (5) din Legea fundamentală, totuşi, se remarcă în punctul de vedere al Guvernului o estimare a impactului bugetar generat de aplicarea propunerii legislative. Această estimare, în lipsa unei metodologii menţionate în cuprinsul legii, se bazează pe o variantă proprie de calcul realizată de Guvern. Aceasta constă în determinarea diferenţei dintre solda de grad majorată şi solda de grad din ultima lună din baza de calcul de la recalcularea din 2016, indiferent de cuantumul aflat în plată. În cazul soldei de funcţie, estimarea se face pe baza creşterii medii a soldei de funcţie din perioada 2016-2024”, arată Avocatul Poporului.
Estimarea Guvernului, impact bugetar de 370 milioane lei pe lună
Guvernul a realizat o estimare privind impactul bugetar al actualizării pensiilor militare.
Potrivit acestei evaluări, creșterea soldei de grad ar genera un cost suplimentar de aproximativ 130 milioane lei lunar, iar actualizarea soldei de funcție ar presupune un efort bugetar de 240 milioane lei pe lună.
În total, aplicarea noilor prevederi ar avea un impact bugetar lunar de aproximativ 370 milioane lei.
Aceste calcule se bazează pe diferența dintre solda de grad majorată și cea din ultima lună utilizată pentru recalcularea din 2016, precum și pe creșterea medie a soldei de funcție din perioada 2016-2024.
