Florin Cîţu, ministrul Finanţelor Publice, a oferit detalii despre viziunea sa asupra sistemului de pensii din România, într-un interviu acordat Reuters. Ministrul liberal consideră că, pentru a deveni sustenabil, acest sistem necesită o reformă totală, având drept piloni centrali contribuţiile şi fondurile private.

“Viziunea noastră este pentru un sistem de pensii complet nou, nu doar un proiect de lege nou. Sper că nu este prea târziu, pentru că orice restructurare are nevoie de câteva decenii pentru a deveni eficientă, iar 2030 este după colţ”, spune ministrul de Finanţe.

Ce planuri sunt pentru fondurile de pensii private

Cei de la Reuters notează că majoritatea românilor contribuie atât la fondul de pensii administrat de stat, cât şi la cele private, în urma legislaţiei introduse în 2008. Majorarea pensiilor care este programată pentru luna septembrie 2020 va vulnerabiliza însă puternic România, ţară unde numărul pensionarilor va urca foarte mult după 2030. În plus, pe termen scurt, deficitul bugetar va depăşi limita de 3% impusă de legislaţia europeană, iar ratingul de ţară va fi afectat în mod negativ, potrivit news.ro.

Cele 7 fonduri private de pensii care operează în ţara noastră administrează, în prezent, active de aproape 13 miliarde de euro şi sunt cei mai mari investitori instituţionali de pe Bursă, dar, cu toate acestea, măsurile fostului Guvern PSD au lovit puternic în administratorii privaţi. Astfel, fostul Executiv a plafonat contribuţiile la fondurile private la 3,75%, a redus comisioanele de administrare şi a majorat necesarul de capital social la un nivel prohibitiv.

Ministrul Florin Cîţu promite că guvernarea liberală va inversa aceste modificări, printr-o ordonanţă de urgenţă, iar contribuţiile la Pilonul II de pensii private ar urma să crească la 5% în 2021 şi la 6% în 2022. “Contribuţiile vor rămâne neschimbate numai anul viitor, având în vedere situaţia financiară actuală. Dorim un sistem bazat pe contribuţii, unul care acordă o importanţă mai mare părţii administrate private, care oferă randamente”, a precizat Cîţu.

Reducerea deficitului bugetar în anii următori

Anul 2020 este unul electoral, subliniază cei de la Reuters, iar Guvernul a anunţat că va respecta legislaţia actuală, însă va face tot posibilul să reducă cheltuielile statului şi să mărească gradul de colectare a taxelor, pentru a stopa creşterea deficitelor. Guvernul estimează că deficitul bugetar se va menţine la un nivel de peste 3% până în 2022, respectiv 4,4% pentru acest an, 3,6% pentru 2020 şi 3,3% pentru anul 2021. În plus, Comisia Europeană a atras atenţia că, fără măsuri suplimentare, deficitul bugetar al ţării noastre ar putea ajunge la 6,1% din PIB în 2021.

”Estimările datează de dinainte să vină acest guvern. Voi încerca să asigur Comisia Europeană şi pieţele financiare că drumul pe care ne aflăm este cel al consolidării fiscale. […] Doresc să le arăt că indiferent ce va fi peste limita de 3% va merge la investiţii publice”, a declarat ministrul Florin Cîţu.

Ministrul Finanţelor a explicat că necesarul de finanţare brută de anul viitor va fi mai scăzut faţă de nivelul estimat pentru anul în curs, de 90 de miliarde de lei (19 miliarde de euro). Ţinta Ministerului de Finanţe pentru emisiunile externe de obligaţiuni va începe de la 5 miliarde de euro, acelaşi nivel ca în acest an. Pentru început, managerii de emisiuni intenţionează să atragă de pe pieţele externe peste 2 miliarde de euro, la începutul anului 2020, a arătat ministrul.