Mircea Fechet a ținut să sublinieze și că se aşteaptă ca ritmul în care se deschid fabricile şi instalaţiile de numărare şi sortare să crească. În acest context, ministrul s-a declarat complet nemulțumit.
Mircea Fechet este nemulțumit de SGR
„Eu personal nu sunt mulţumit în legătură cu modul în care merg astăzi lucrurile. Mă aşteptam la mai mult, să ne mişcăm mai repede, să nu mă sune comercianţi care să îmi spună că stau de o săptămână cu sacii şi nu a venit nimeni să îi ia. Mă aşteptam să nu existe astfel de probleme care ţin exclusiv de viteza şi de modul în care noi ne facem treaba”, a declarat Mircea Fechet.
De asemenea, Fechet a spus că-i face plăcere să apere sistemul SGR, însă ar vrea să aibă parte de „mai mult suport”.
„Mă aştept să le punem în funcţiune cât mai repede, va veni un volum mare de ambalaj în gestiunea noastră. Îmi face plăcere să apăr sistemul SGR de fiecare dată, nu ştiu dacă cineva se luptă cu mai multă pasiune decât o fac eu pentru SGR dar m-aş bucura să constat că atunci când mă uit în jurul meu să constat că şi când iau înjurături să fim mai mulţi.
Nu ar strica mai mult suport, fie că vorbim despre conducerea executivă a companiei sau acţionari. Tot citesc în presă, ministrul amână, suspendă, nu ştiu ce face. Vreau să clarific că nu se suspendă nimic, nu se amână nimic”, a mai spus Fechet.
Ministrul Mediului a explicat că nu va abandona demersul
Ministrul Mediului a susținut că nu va abandona niciodată demersul. El susține că programul este cel mai bun lucru care s-a întâmplat în România în materia gestionării deşeurilor, în ultimii 30 de an.
„Mă aşteptam ca a doua zi după ce am pus în consultare publică acea hotărâre de guvern, să mă sune colegii li să îmi spună că lucrurile s-au remediat şi că s-au redus tensiunile dintre Sistemul de Garanţie Returnare şi diferite entităţi, că nu mai avem procese prin tribunalele din România… ori cred, cel puţin la momentul acesta, că nu ne atingem obiectivul de a deschide calea spre dialog. Înţeleg că avem tot la fel de multe procese în instanţă.
Personal, vă spun că nu voi abandona niciodată acest demers, este un proiect la care şi nu doar pentru că l-am scris de la zero dar pentru că este în opinia mea, cel mai bun lucru care s-a întâmplat în România în materia gestionării deşeurilor, în ultimii 30 de an”, a conchis ministrul.
Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) se profilează a fi un eșec
Amintim că rata de returnare a fost de sub 1% în ianuarie. Totodată, sistemul generează costuri tot mai mari din decembrie. Acestea sunt plătite de producători, magazine și, în final, clienți.
Eșecul de proporții al Sistemului Garantie-Returnare (SGR) se vede în gradul de colectare pe luna ianuarie.
Astfel, la ambalajele de plastic, au fost returnate aproximativ 1,85 milioane de bucati. Din care Bucurestiul deține cota majoritară, cu circa 336 de mii. Singurul județ care a mai depășit pragul de 100.000 este Mureșul, cu 111 mii.
Există însă și județe care nu au ajuns nici la 10.000, de bucăți cum este cazul în Tulcea (9.226), Giurgiu (8.859), Sălaj (8.271) și Bistrița Năsăud (7.715).
La metal, numerele sunt de aproape trei ori mai mici – consumatorii au returnat doar 297.820 de ambalaje.
Totuși, situația cea mai proastă se înregistrează la ambalajele de sticlă, unde au fost returnate doar 91.908 de bucăți.
Pentru a înțelege dimensiunea eșecului, ratele de returnare sunt mult mai relevante.
Astfel, la plastic, unde, teoretic, stăm cel mai bine rata de returnare este de 1,53%. La metal – de 0,94%, iar la sticlă este dezastru – 0,36%. Din aceste cifre rezultă că rata de returnare prin SGR este de sub 1%.
