Potrivit unor estimări, aproximativ 3.000 de sateliți morți orbitează în jurul Pământului și aproximativ 34.000 de deșeuri spațiale au fost lăsate în urmă de oameni. Dovada clară că, oriunde ajung oamenii, lasă mereu o urmă.
„Este o problemă și mai mare pentru spațiu, deoarece e nevoie de mai mult timp să se descompună și nu fac altceva decât să murdărească locul”, spune Jack Gabit, profesor asociat de fizică la Universitatea Creighton din Omaha, Nebraska, potrivit Discovermagazine.
Ce se întâmplă cu cadavrele umane rămase în spațiu?
Pe măsură ce oamenii își propun să călătorească pe Marte, cu cât vor fi mai multe șanse să sfârșească acolo. Un scenariu pe care oamenii de știință îl iau în calcul și care ridică, automat, întrebarea: ce se întâmplă cu acele cadavre rămase în spațiu?
„Când doar trei oameni au murit în spațiu, Georgi T. Dobrovolski, Vladislav N. Volkov și Viktor I. Patsayev, pe Soyuz 11, trupurile lor s-au întors pe Pământ și nu s-au degradat în spațiu.
Procesul de descompunere ar fi lent
Dacă ar fi rămas, ar exista deja suficiente bacterii în organism pentru a permite un fel de descompunere. Procesul de descompunere ar fi, totuși, lent, dat fiind că nu există oxigen în spațiu care să ajute la deplasarea procesului, iar aerul uscat ar încetini degradarea”, explică Jimmy Wu, expert la Translational Research Institute for Space Health de la Baylor College of Medicine din Texas.
Când vine vorba de deșeuri spațiale, acestea nu conțin în mod natural bacterii, așa că va fi dificil procesul de descompunere.
Dacă un obiect plutește în vidul din spațiu, atunci atmosfera în care nu există oxigen, ar însemna că descompunerea aerobă, sau cea care ar necesită oxigen, nu poate avea loc.
„Practic, descompunerea poate avea loc mult mai lent”, spune el.
Descompunerea depinde de plasarea în spațiu
Pentru obiectele anorganice, cum ar fi o bucată de metal, procesul de descompunere ar dura mult mai mult în spațiu. În timp ce diferite procese ar putea descompune lucrurile, toate se mișcă mult mai încet decât ar face-o pe Pământ, spune profesorul.
De exemplu, dacă ai avea o bucată de metal care orbitează, va depinde de locul în care plutește gunoiul. Dacă gunoiul ar fi pe o orbită inferioară a Pământului, ca în jurul distanței de la Pământ la Stația Spațială Internațională, resturile s-ar descompune din cauza frecării.
Resturile orbitează în jurul Pământului cu un ritm de aproximativ 18.000 de km/h, lovind moleculele de aer într-un ritm care le-ar putea ajuta să se descompună. De asemenea, ar putea cădea mai aproape de Pământ, unde ar lovi o atmosferă mai densă, la viteze foarte mari, și ar începe să ardă mai rapid. Dar mai departe de Pământ, există mai puțină frecare pentru a arde gunoiul.
„Nu există atomi care se lovesc de obiect pentru că, în esență, ești într-un vid”, adaugă el.
Concluzia este că multe dintre acele 34.000 de obiecte lăsate în urmă în spațiu, cel mai probabil, vor rămâne acolo în anii următori. Iar pentru oamenii care călătoresc în spațiu și mor acolo, procesul de descompunere ar fi unul foarte lung.
„Ținând cont de toate deșeurile spațiale și miile de sateliți aflați pe orbita Pământului, întâlnirea cu unul dintre aceste obiecte este de fapt „un risc” cu care s-ar putea confrunta un cadavru, a declarat Myles Harris, doctorand la University College London Institute for Risk and Disaster Reduction.
