Românii care mai au de așteptat 16 ani să iasă la pensie
Românii care mai au de așteptat 16 ani să iasă la pensie. Uniunea Salvați România (USR) critică dur refuzul coaliției PSD-PNL de a adopta amendamentele propuse în proiectul privind pensiile speciale ale magistraților, considerând că acesta nu doar că încalcă deciziile Curții Constituționale, dar este și un exercițiu pur electoral, menit să dea bine în campanie, nu să producă schimbări autentice.
Proiectul coaliției a fost dezbătut marți în Comisiile juridică, de muncă și buget-finanțe, deși fusese deja respins prin aviz negativ de Consiliul Superior al Magistraturii. Amendamentele propuse de USR, care vizau alinierea la deciziile CCR și evitarea unor situații absurde de inechitate între magistrați de vârste apropiate, au fost respinse fără dezbatere reală.
Critici la adresa coaliției: “spectacol electoral”
Deputatul USR Alin Stoica, membru al Comisiei pentru muncă, acuză coaliția de „ipocrizie instituționalizată”, afirmând că refuzul de a corecta prevederile neconstituționale arată clar că guvernanții nu au nicio intenție sinceră de a reforma sistemul de pensii speciale.
„Coaliţia PSD-PNL a dat măsura dorinţei sale de a rezolva situaţia pensiilor speciale ale magistraţilor: ZERO! Este un demers pur electoral. Deşi au avut ocazia să corecteze proiectul de lege adoptând amendamentele USR, au ales să meargă în continuare cu o propunere vădit neconstituţională”, declară deputatul USR Alin Stoica, membru al Comisiei pentru muncă din Camera Deputaţilor.

Un exemplu concret de inechitate
Printre amendamentele propuse de USR s-a numărat și o corectare esențială privind modul în care se aplică tranziția la o nouă vârstă de pensionare. În forma susținută de PSD și PNL, diferențele de tratament între magistrați cu un singur an diferență de vârstă pot însemna 16 ani în plus de muncă pentru unul dintre ei – o disproporție considerată deja neconstituțională prin Decizia CCR 467/2023.
”Unul dintre amendamente vizează eşalonarea vârstei standard de pensionare astfel încât să fie respectată decizia Curţii Constituţionale 467/2023. Pe proiectul PSD-PNL, un magistrat care are acum 45 de ani va putea ieşi la pensie în 2030 (la vârsta de 50 de ani). În schimb, un magistrat care are acum 44 de ani va putea ieşi la pensie de abia în 2046 (când va atinge vârsta de 65 de ani, prevăzută în tabelul cu eşalonarea vârstei de pensionare). Cu alte cuvinte, la o diferenţă de vârstă de doar 1 an între cei doi magistraţi, al doilea are de aşteptat cu 16 ani mai mult până poate ieşi la pensie. Or, în decizia menţionată, CCR a spus deja că creşterea intempestivă a vârstei de pensionare de la un an la altul este motiv de neconstituţionalitate”, arată USR.
Criza din sistemul judiciar și pierderi din PNRR
Deputata Oana Țoiu, tot membră în Comisia pentru muncă, atrage atenția asupra efectelor grave ale acestei abordări.
„Partidele vechi au slăbit Justiţia scoţând din sistem magistraţi aflaţi în vârful lor de experienţă şi de pregătire şi au reuşit asta nu cu forţa, ci cu pensii speciale mai mari decât salariul în plată. În plus, instabilitatea legislativă i-a împins spre pensie şi pe aceia ce ar mai fi rămas dacă aveau certitudinea unor reguli care li se aplică şi în viitor. În acest haos, un sfert dintre judecători au ieşit deja la pensie în ultimii 4 ani, 75% dintre judecătorii instanţei supreme îndeplinesc deja condiţiile, iar România pierde 230 de milioane de euro din PNRR sau, în cel mai bun caz, îi va primi cu 2 ani întârziere. Şi, cu toate acestea, Guvernul Ciolacu încearcă aceeaşi păcăleală în campania electorală, se preface că vrea să repare inechităţile create tot de PSD-PNL şi insistă în Parlament pe un proiect de lege neconstituţional, cu care vor doar să se laude, nu să îl şi aplice”, afirmă deputata USR Oana Ţoiu, membră a Comisiei pentru muncă din Camera Deputaţilor.
USR a mai propus limitarea cuantumului pensiei de serviciu la valoarea indemnizației nete din ultima lună de activitate, fără includerea sporurilor sau altor venituri adiționale, contrar formei susținute de majoritate. Aceste propuneri, deși respinse în comisii, vor fi susținute în continuare în plenul Camerei Deputaților și ulterior în Senat, anunță USR.