Concediul de odihnă este un drept bine stabilit în Codul Muncii. Sunt însă și excepții prevăzute de Codul Muncii, care pot reduce numărul de zile de concediu de odihnă, proporțional cu perioada lipsită de la serviciu.
Pentru zilele în care angajații lipsesc nemotivat de la locul de muncă, sau concediile fără plată, numărul de zile de concediu de odihnă se pot reduce proporțional cu perioada lipsită.
Dacă un angajat a beneficiat de șase luni de concediu fără plată, este evident că durata concediului de odihnă se va reduce de la 20 de zile calendaristice, la zece zile calendaristice.
Situația este identică și în cazul abesențelor nemotivate. Mai mult, specialiștii în Codul Muncii susțin că și în cazurile de absență motivată de la locul de muncă, dar nu mai mult de zece zile pe an, caz prevăzut de articolul 152, indice 2, concediul salariatului va suferi o reducere a duratei.
” Salariatul are dreptul de a absenta de la locul de muncă în situaţii neprevăzute, determinate de o situaţie de urgenţă familială cauzată de boală sau de accident, care fac indispensabilă prezenţa imediată a salariatului, în condiţiile informării prealabile a angajatorului şi cu recuperarea perioadei absentate până la acoperirea integrală a duratei normale a programului de lucru a salariatului”, se arată în Codul Muncii.
Și persoanele care s-au aflat pentru o vreme în șomaj tehnic plătit de angajator cu 75 la sută din salariul de bază, nu beneficiază de concediu întreg pentru anul în curs.
Când se compensează cu bani concediul neefectuat
Conform Codului Muncii, concediul de odihnă anual plătit are atât rolul unei perioade de repaus, cât și pe acela de a permite oricărui salariat să beneficieze de o veritabilă perioadă de destindere și recreere.
În același timp, vorbim despre o obligație principală a angajatorului, aceea de a asigura fiecărui salariat dreptul de a se deconecta de la sarcinile și atribuțiile specifice postului pe care-l ocupă conform contractului de muncă, dar și despre o obligație expresă a salariatului de a-l efectua în perioada în care a fost programat, potrivit avocatnet.ro.
De asemenea, angajatorul are obligația de a se asigura că a făcut programarea concediilor de odihnă până la finalul anului pentru anul următor și că nu a omis să se consulte cu salariații, individual sau colectiv, după caz. Oricare ar fi varianta aleasă, consultarea este obligatorie, fiind păstrată și obligația salariaților de a efectua, potrivit programării, concediul de odihnă anual.
Ce se întâmplă cu zilele libere din anii trecuţi
Dacă aveți zile de concediu de odihnă neluate din anul 2021, acestea trebuie să fie acordate, în natură, cel târziu până la mijlocul anului 2023, potrivit legislației muncii.
Angajaţii care nu şi-au luat cele 20 de zile legale minime de concediu de odihnă în 2022 pot solicita angajatorului să li se acorde până la jumătatea anului 2024.
“În cazul în care salariatul, din motive justificate, nu poate efectua, integral sau parțial, concediul de odihnă anual la care avea dreptul în anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei în cauză, angajatorul este obligat să acorde concediul de odihnă neefectuat într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul la concediul de odihnă anual”, scrie în Codul muncii.