Unul dintre cele mai comune mituri ale vremurilor noastre este acela că vinul este bun sănătate, atâta timp cât e consumat cu moderație. În sprijinul acestei teorii s-a venit cu exemple de genul „această femeie a ajuns la vârsta de 99 de ani și pentru că a băut zilnic un pahar de vin roșu”.
De asemenea, s-a spus că deși consumul regulat de alcool ne expune unui risc mai mare de cancer, dar există o excepție de la această regulă: vinul roșu. Veștile nu sunt deloc bune dacă luăm în calcul un studiu din 2022, efectuat pe mai binde 36.000 de adulți.
Realizat de cercetători de la Universitatea din Pennsylvania, studiul a constatat că până și un consum moderat, cum ar fi câteva pahare de vin sau bere pe săptămână, poate reduce volumul creierului, potrivit Parade.
Conform cercetătorilor de la Universitatea din Pennsylvania, consumul de alcool poate îmbătrâni creierul mai mult decât ne imaginăm. Alcoolul afectează funcția creierului în moduri diferite. Poate îngreuna controlul echilibrului, vorbirii, judecății sau memoriei.
”Alcoolul are efecte toxice asupra celulelor, inclusiv asupra neuronilor, iar mai multe studii anterioare au arătat că nivelurile ridicate de alcool sunt asociate cu volume mai mici ale creierului și tulburări cognitive măsurabile”, spune dr. Henry Kranzler, autor al studiului, profesor de psihiatrie la Universitatea din Pennsylvania Perelman School of Medicine.
Într-adevăr, cercetările din 2017 au indicat că până și consumul moderat de alcool ar putea crește riscul unor afecțiuni ale creierului, inclusiv atrofia hipocampului (un marker al bolii Alzheimer).
Care sunt efectele alcoolului asupra creierului
Acest studiu indică faptul că un consum, chiar și moderat, de alcool poate reduce dimensiunea și structura creierului, ceea ce este legat de o deficiență cognitivă redusă. Pe baza datelor scanărilor RMN ale creierului aparținând unui număr de peste 36.000 de adulți, cercetătorii au arătat în mod clar o relație negativă între alcool și funcția creierului.
Analizând datele, cercetătorii au controlat factori precum ascendența genetică, țara de reședință, înălțimea, vârsta, sexul, statutul de fumator/ nefumător și statutul socio-economic.
„A avea acest set de date este ca și cum ai avea un microscop sau un telescop cu o lentilă puternică”, a explicat Gideon Nave, pofesor la Universitatea din Pennsylvania. Pe baza acestor date, echipa a descoperit că un consum de alcool ușor până la moderat a fost asociat cu o reducere a volumului total al creierului, asocierea fiind mai puternică la un nivel de consum mai ridicat.
„Oamenii cei mai afectați de pe urma consumului de alcool sunt cei care beau deja cel mai mult”, spune Nave. Astfel, participanții, în vârstă de 50 de ani, care au crescut consumul de alcool de la o jumătate de pahar (o unitate de alcool) la un pahar plin (două unități) au avut funcția creierului afectată, îmbătrânind-o cu aproximativ doi ani.
Ce poate însemna asta pe termen lung?
„Volumele mai mici de materie cenușie ș materie albă pot să se manifeste ca o funcție cognitivă mai slabă”, spune dr. Kranzler. „Creierul este organul gândirii și al învățării și, dacă este afectat structural, acele funcții vor fi afectate negativ”, explică el.
Concluzia clară este, în mod indubitabil, că un consum mai mare de alcool este asociat cu volume mai mici ale creierului. Aceste informații sugerează că reducerea dimensiunii creierului este cauzată de consumul de alcool.
„De exemplu, Institutul Național pentru Abuzul de Alcool și Alcoolism recomandă femeilor să consume în medie nu mai mult de un pahar pe zi, iar limitele recomandate pentru bărbați sunt de două ori mai mari decât, cantitate care depășește nivelul de consum asociat în studiu cu scăderea volumului creierului”, subliniază Nave. Cercetătorii speră să poată să analizeze în continuare această relație dintre alcool și creier.
„S-ar putea să reușim să analizăm aceste efecte de-a lungul timpului și, împreună cu genetica, să distingem cât mai bine relațiile cauzale”, a explicat Nave.