Alcoolul dăunează creierului, crește riscul de demență, dar afectează inima și alte organe. Consumatorii de alcool pot observa o creștere a tensiunii arteriale și a valorilor trigliceridelor. Băuturile alcoolice pot provoca, de asemenea, declin cognitiv, potrivit Deutsche Welle.
Din Epoca de piatră până în timpurile moderne
Oamenii beau alcool încă din Epoca de piatră. Dar abia la începutul secolului al XIX-lea alcoolismul a fost identificat drept boală. Astăzi, în țările în care alcoolul este legal, fiecare om decide cât de mult vrea să bea. Pe de altă parte, de la aluatul de pizza până la dressing-ul de iaurt sau chiflele cu lapte, multe alimente conțin alcool. Adesea nu este etichetat ca atare, deși poate fi deosebit de dăunător femeilor însărcinate, copiilor sau celor care vor să renunțe la băutură.
Pericolul pierderii memoriei
Băut în exces, alcoolul poate afecta creierul și să ducă la demență? Un nou studiu întărește această realitate științifică, susținând că două beri sau două pahare de vin provoacă leziuni structurale și pierderi de volum ale creierului echivalente cu o îmbătrânire cu zece ani.
Un studiu amplu, care a analizat peste 36.000 de scanări RMN ale creierului, a constatat că un consum de patru unități de alcool pe zi, adică două beri sau două pahare de vin, provoacă leziuni structurale și pierderi de volum ale creierului echivalente cu o îmbătrânire cu zece ani.
Studiile confirmă efectele sale devastatoare
Toate datele științifice despre consumul de alcool confirmă efectele sale devastatoare asupra unor organe și, în general, asupra sănătății. Alcoolul împiedică dezvoltarea creierului cu aproape 50%, dăunează permanent ADN-ul și este tot mai asociat cu apariția precoce a demenței precoce.
Cel mai recent studiu, condus de o echipă de la Universitatea din Pennsylvania, vine cu noi informații. Studiul a examinat RMN-urile creierului de la un număr impresionant de pacienți (36.678 ), toți de vârstă mijlocie sau mai în vârstă.
O pierdere generală a volumului creierului
Studiile anterioare de neuroimagistică au subliniat modul în care abuzul de alcool la niveluri ridicate dăunează, în timp, creierului, ducând la modificări ale structurii și conectivității și la o pierdere generală a volumului creierului.
Iar efectele cele mai proeminente apar în lobul frontal, diencefal, hipocamp și cerebel. Dar majoritatea acestor studii, conform echipei din Pennsylvania, au fost contradictorii și prost controlate.
„Există dovezi că efectul alcoolului asupra creierului este exponențial”, a spus unul din autorii studiului, Remi Daviet, de la Universitatea din Wisconsin.
„Așadar, un pahar în plus într-o zi ar putea avea un impact mai mare decât orice am băut în acea zi. Asta înseamnă că, la sfârșitul zilei, un consum total ar putea avea un efect mare în ceea ce privește îmbătrânirea creierului”, spune acesta.
Ce poate însemna asta pe termen lung
„Volumele mai mici de materie cenușie ș materie albă pot să se manifeste ca o funcție cognitivă mai slabă”, spune Daviet. „Creierul este organul gândirii și al învățării și, dacă este afectat structural, acele funcții vor fi afectate negativ”, explică el.
Concluzia clară este, în mod indubitabil, că un consum mai mare de alcool este asociat cu volume mai mici ale creierului. Aceste informații sugerează că reducerea dimensiunii creierului este cauzată de consumul de alcool.
„De exemplu, Institutul Național pentru Abuzul de Alcool și Alcoolism recomandă femeilor să consume în medie nu mai mult de un pahar pe zi, iar limitele recomandate pentru bărbați sunt de două ori mai mari decât, cantitate care depășește nivelul de consum asociat în studiu cu scăderea volumului creierului”, subliniază el.