Dimana Vlaeva, managing director DCA România, printre cei mai mari cumpărători și colectori de creanțe din România, explică ce se întâmplă dacă nu achiţi la timp creditul de consum.
„În primul rând, pentru a înțelege mai bine ce înseamnă un credit de consum este bine să-l definim. Așadar, un credit de consum este o facilitate de creditare pentru nevoi personale ne-nominalizate. Cu alte cuvinte, pentru accesarea unui credit de consum nu este necesar să justificăm băncii sau IFN-ului destinația sumei dorite și nu este nevoie să oferim nici garanții, acesta fiind acordat exclusiv pe baza veniturilor noastre lunare.
Descoperitul de cont sau overdraftul
Acest tip de produs se face doar în contul unde se virează venitul nostru lunar – salariu sau pensie. Mai exact, overdraftul reprezintă o linie de credit suplimentară pusă la dispoziția noastră în cazul în care necesitățile depășesc venitul avut, în baza unei convenții între bancă și angajator, de regulă, fiind echivalentul mai multor salarii.
Este important de subliniat faptul că dobânda se aplică doar pentru suma utilizată, însă se calculează pentru fiecare zi de utilizare a creditului. Spre exemplu, dacă se utilizează o sumă pe data de 20, iar salariul se primește pe 30 ale lunii respective, dobânda va fi calculată pentru fiecare zi din perioada 20-30. Și în acest caz, dobânda care se calculează pentru overdraft poate fi compusă dintr-un indice de referință (ROBOR, EURIBOR) – care poate să varieze – și marja băncii sau poate fi una fixă.
Ce se întampla dacă nu avem pe card bani disponibili pentru overdraft?
Indiferent de motivul avut (pierderea locului de muncă, demisie), dacă se ajunge în imposibilitatea de plată, atunci banca ne va notifica, va bloca overdraft-ul împreună cu banii rămași în cont și va încerca să găsească o soluție, în funcție de cuantumul avut.
Se poate propune o schemă de rambursare a sumei (tranșe personalizate) dacă suma nu are o valoarea ridicată. Pentru toată perioada de neplată pentru overdraft vor fi majorări datorate zilelor de întârziere (condițiile și valoarea acestora diferă în funcție de instituția bancară).
Daca îndeplinim criteriile de eligibilitate și suma are o valoarea ridicată (peste 3 salarii) atunci banca va închide facilitatea de overdraft și o va transforma într-un credit de nevoi personale.
O altă consecință a neplății constă în faptul că debitorul este raportat de bancă la Biroul de Credit (după 30 de zile de întârziere).
Cardul de credit
Cardul de credit sau cardul de cumpărături este o variantă utilizată de mulți consumatori datorită faptului că este un produs financiar independent, ce nu presupune acordul angajatorului. Acesta este alimentat de bancă, punând la dispoziția posesorului de card o limită de credit destinată plăților efectuate către diverși comercianți (online sau offline/ direct în magazin). Printre avantajele cardului de credit se numără posibilitatea de a avea extra beneficii (bonusuri, cashback, reduceri, rate fără dobândă) și faptul că dobânda se percepe doar pentru suma utilizată.
Ce se întamplă dacă nu achităm la timp ratele pentru cardul de credit?
În prima fază, dacă nu avem posibilitatea de a achita toată rata avută, atunci putem achita suma minimă de plată indicată în extrasul de cont. Capcana acestui lucru constă în faptul că, achitând suma minimă de plată (compusa din dobandă și comisioane), noi ne extindem doar valabilitatea datoriei, neacoperind principalul utilizat.
În cazul nerambursării integrale până la scadență, dobânda este mai mare decât cea a unui credit de nevoi personale. De aceea, este necesar să știm de la bun început valoarea DAE , împreună cu valoarea celorlalte taxe și comisione aplicabile.
Un alt aspect cheie îl reprezintă majorările percepute pe zilele de întarziere (dobânzi penalizatoare pe zi), ce cresc suma de rambursat.
O consecință în plus a neplății constă în faptul că debitorul este raportat la Biroul de Credit (după 30 de zile de întârziere).
Dacă nu achitam sub nicio formă ratele, după declararea scadenței anticipate, banca poate începe procedura de executare silită pe baza titlului executoriu. Aceasta se concretizează prin interogări din partea executorului către diverse instituții precum ANAF, ITM, Casa de Pensii, Taxe sș Impozite, etc. și stabilirea formei de executare silită (în funcție de veniturile și activele deținute), Apoi, suntem informați printr-o somație trimisă la adresa din contract.
De subliniat că acest proces include cheltuieli de executare compuse din onorariul executorului judecătoresc (stabilit potrivit legii), taxele de timbru necesare declanșării executării silite, cheltuielile efectuate cu ocazia publicității procedurii de executare silită și cu efectuarea altor acte de executare silită, cheltuieli de transport, alte cheltuieli prevăzute de lege ori necesare desfășurării executării silite.
Formele executării silite sunt poprirea (30% din veniturile avute în cazul în care există o singură creanță în executare, cu posibilitatea de ne reține până la 50% din venituri dacă există două sau mai multe creanțe aflate în executare), executarea bunurilor mobile și imobile ale debitorului.“