Intre timp, ambele tinte au fost modificate (deci ratate) si, mai mult, noile tinte sunt si ele ca si ratate.
Rata inflatiei pe luna iulie a fost de 1%, ceea ce inseamna o inflatie cumulata de 5,1% fata de inceputul anului. Inflatia de 5,1% pe primele sapte luni face practic imposibila atingerea tintei de 7,5% la sfarsitul anului, avand in vedere ca mai urmeaza doua socuri inflationiste certe: unul in octombrie (o noua crestere a preturilor la utilitati) si unul in decembrie (luna inflationista prin traditie, din cauza cheltuielilor de sarbatori). Personal, cred ca inflatia va ajunge la 8,5%, plus sau minus 0,2%. Sigur ca tinta oficiala este 7,5%, plus sau minus 1%, dar asta este ca si cum ai spune la fotbal ca ai batut cu 1-0, plus sau minus un gol.
Aprecierea accelerata a leului din ultimele saptamani reprezinta raspunsul BNR la presiunile inflationiste. Am spus, de altfel, intr-un studiu al Grupului de Economie Aplicata tot din luna martie, ca doar prin aprecierea leului si mai accelerata decat fusese pana atunci se poate limita cresterea ratei inflatiei. Un leu mai puternic scade inflatia importata, care este o componenta importanta a cresterii de preturi in sectorul de utilitati. Sincer, n-am inteles insa interventia BNR pe piata valutara din data de 11 august. Parca BNR trecuse la tintirea inflatiei, care presupune ca banca centrala se limiteaza la politici monetare. De asemenea, cresterea dobanzii de interventie este un alt efort al BNR de contrabalansare a presiunilor inflationiste. Insa aprecierea leului produce dezechilibre grave in economie.
Deja deficitul comercial pe primul semestru a depasit patru miliarde de euro, cel mai mare nivel de dupa 1989. Avand in vedere continuarea aprecierii leului, scaderea marjei de profit a exportatorilor, reducerea personalului si scaderea investitiilor in ramurile exportatoare, dupa parerea mea, deficitul comercial la sfarsitul anului va depasi 10% din PIB, iar deficitul de cont curent se va apropia de 9%. Un nivel greu de finantat, mai ales in conditiile incertitudinii privind data aderarii la UE. Aceasta incertitudine, daca persista, se va manifesta cat de curand in cresterea primelor de risc pentru Romania. Investitii directe inca vor fi in acest an, pentru ca mai sunt doua privatizari mari in sistemul bancar, dar atat. Tarziu, in toamna, dupa raportul de tara al Comisiei Europene, riscam sa vedem reversul medaliei, cu fuga capitalului strain si deprecierea leului. E un scenariu, si nu unul complet improbabil.
Daca inflatia si deficitul dau rateuri, atunci ne putem macar consola cu cresterea economica? Depinde ce vrem de la cresterea economica. Daca vrem sa se transforme automat in bunastare, mai avem de asteptat, din multe motive, printre care si acela legat de faptul ca preturile interne se aliniaza mai repede la preturile internationale decat se aliniaza salariile interne la salariile internationale. Salariul mediu brut in industria din Romania este doar 11% din salariul mediu brut din UE-25, in timp ce preturile sunt comparabile – daca nu chiar mai mari (din cauza lipsei de concurenta) – la multe bunuri si servicii. Daca vrem sa fim rigurosi statistic, atunci vom mai bifa o rata inalta de crestere economica, dar nu 6% – cum este inca parerea generala.
De ce mai putin de 6%? Haideti sa ne uitam la sursele cresterii. Productia industriala pe primul semestru a crescut cu numai 4% fata de primul semestru din anul trecut. In plus, tendinta este descrescatoare: cresterea fusese de 5,3% in primul trimestru, dar ulterior ritmul acesteia s-a incetinit atat de mult, incat in luna iunie productia industriala chiar a ajuns sa scada, cu 0,8%. Aceasta tendinta descrescatoare va continua si in trimestrul III, conform prognozelor din Buletinul de Conjunctura GEA nr.3, dar si conform anchetelor de conjunctura ale BNR si INS.
In conditiile acestei dinamici a productiei industriale, si avand in vedere ca agricultura a fost afectata de inundatii, cresterea economica ma tem ca mai poate atinge 6% doar pe seama cresterii explozive a consumului intern. Or, dupa un prim trimestru in care acesta a crescut cu 12,1%, au fost luate masuri de limitare a consumului si creditarii.
Ceea ce se intampla acum in economie nu trebuie ignorat. Economia incepe sa incetineasca ritmul si, daca se vor mai acumula si alte circumstante nefavorabile, se pregateste mai degraba sa bubuie, decat sa duduie.
“Economia incepe sa slabeasca ritmul si, daca se mai acumuleaza si alte circumstante nefavorabile, se pregateste mai degraba sa bubuie, decat sa duduie.”
