Dacă specialiștii spun că putem mânca legume zilnic, există totuși o categorie de legume care ar trebui consumate cu moderație. Deși este bogată în fibre și nutrienți, întreaga clasă de legume crucifere nu este foarte ușor de digerat, iar asta înseamnă că ne vom
balona, arată acest site.
De ce ne balonează legumele crucifere
Broccoli și varza de Bruxelles sunt legume anti-inflamatoare, stimulează creierul și au compuși care luptă împotriva cancerului. Dar conțin și glucozinolați, mai precis substanțe chimice cu sulf care pot provoca meteorism abdominal. Dacă vă balonați după ce mâncați legume crucifere, încercați să reduceți consumul sau renunțați la ele.
Cruciferele conțin o oligozaharidă pe care oamenii nu o pot digera
”Pe măsură ce glucozinolații se descompun în intestine, aceștia formează alți compuși (hidrogenul sulfurat). De aceea, gazele pe care le eliminăm după ce mâncăm aceste legume miros a sulf”, susține dieteticianul Jessica Cording. Legumele crucifere conțin și rafinoză, o oligozaharidă pe care organismul nostru nu o poate digera.
„Din moment ce nu a fost digerată în intestinul subțire, când ajunge în intestinul gros nedigerat, începem să avem gaze și să ne balonăm, pentru că bacteriile din intestine încep să fermenteze acel aliment nedigerat”, a explicat medicul.
Pe lângă broccoli și varza de Bruxelles, varza, conopida, hreanul, rucola și guliile pot produce și ele același disconfort abdominal.
Ce au arătat studiile
Un studiu din 2011 publicat în Jurnalul European de Nutriție Clinică a constatat că germenii de broccoli, bogați în sulforafan, au redus semnificativ stresul oxidativ în rândul persoanelor diagnosticate cu diabet de tip 2. Un alt studiu din 2012, din Jurnalul Internațional de Științe Alimentare și Nutriție, a arătat că un consum de 10 grame de germeni de broccoli, zilnic, timp de patru săptămâni, a îmbunătățit rezistența la insulină la pacienții cu diabet de tip 2.
Și un studiu randomizat, controlat cu placebo, a constatat că extractul de germen de broccoli a îmbunătățit simptomele autismului la tineri. Cercetătorii au remarcat că sulforafanul „reglează genele care protejează celulele aerobe împotriva stresului oxidativ, inflamației și daunelor ADN”. Alte studii au legat sulforafanul de îmbunătățiri ale simptomelor astmului și, datorită efectelor sale protectoare împotriva stresului oxidativ din creier, de amelioararea unor simptome ale bolilor neurodegenerative cronice.
