Dacă Germania Imperială nu ar fi fost înfrântă în noiembrie 1918, primele victime ale războiului mecanizat ar fi putut fi chiar nemții, în Primul Război Mondial.

Așa numitul „Plan 1919” ar fi masat 5.000 de tancuri pentru un atac menit să zdrobeaască armata germană pe frontul de vest. Prin comparație, nemții au trimis doar 3.300 de tancuri pentru invazia Uniunii Sovietice în iunie 1941 și doar 1.200 de tancuri în Bătălia de la Bulge.

„Planul 1919” a fost ideea lui JFC Fuller, un strălucit ofițer britanic (ulterior simpatizant nazist). Fuller a propus un concept care s-a bazat pe succesul tot mai mare al războiului tancurilor, în ultimul an al Primului Război Mondial.

Deși au suferit primele înfrîngeri în timpul ofensivei de pe Somme, din 1916, până în 1918 armata britanică stăpînea războiul combinat al armelor, care a integrat infanteria, armura și artileria într-o combinație devastatoare.

Deși nu era imaginea perfectă a blitzkrieg-ului așa cum îl știm, tancurile britanice târându-se cu vreo 4 km pe oră, a fost suficient pentru a sparge blocajul sângeros al tranșeelor, mitralierelor și sârmei ghimpate.

Fuller a imaginat apoi ceva mult mult mai ambițios. Faza inițială a Planului 1919, includea 2.600 de tancuri grele și 400 de tancuri medii, susținute de o putere aeriană concentrată pentru a pătrunde în apărările nemților.

Apoi, alte 800 de tancuri medii urmau să atace divizia, corpurile și cartierele generale ale armatei germane. Fuller considera că o victorie nu se bazează pe distrugerea inamicului, ci pe dezorganizarea lui. „Succesul tactic în război este obținut în general prin punerea unei forțe organizate împotriva unei forțe dezorganizate”, a scris el.

De asemenea, credea că cel mai bun mod de a face vraiște armata inamicului era să distrugă sau să perturbe comandamentul general și legăturile de comandă. O tactică folosită azi de armatele moderne în războiul cibernetic.

Ideea lui Fuller a fost chiar mai vizionară, susținând că inventarea tancului va oferi posibilități strategice și tactice.
Chiar dacă „Planul 1919” nu ar fi avut ca rezultat tancuri britanice intrând pe străzile Berlinului, ele ar fi putut duce la distrugerea unor divizii nemțești, determinând sfârșitul războiului.

Planul 1919 poate avea astăzi vreo relevanță? Se pare că da. Bombele inteligente și războiul cibernetic sunt echivalentele moderne ale tancurilor lui Fuller, un mijloc de a elimina capacitatea adversarului și de a-i controla forțele.

Ironia sorții a făcut însă ca Planul 1919 să fie pus în aplicare de nemți, în cel de-Al Doilea Război Mondial. Diviziile de Panzere ale lui Hitler au fost cele care au aplicat ca la manual Blitzkrieg-ul gîndit de englezi.