Mica formaţiune de stâncă din sudul Peninsulei Iberice se află sub control britanic de 300 de ani, dar spaniolii continuă să o revendice.
Potrivit principiilor de negociere a Brexitului, propuse ieri de preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, după retragerea Marii Britanii din Uniune, niciun viitor acord cu Uniunea Europeană nu se va putea aplica pe teritoriul Gibraltarului, fără ca Spania să aibă un cuvânt de spus.
Autorităţile din Gibraltar consideră propunerea inacceptabilă şi i-au acuzat pe spanioli că manipulează Consiliul European pentru propriile interese politice.
Stânca, The Rock, cum o alintă britanicii, oficial teritoriu de peste mări al Marii Britanii, este un punct strategic la intrarea în Marea Mediterană şi a urcat vertiginos în atenţie încă de la referendum, când majoritatea celor 30 de mii de locuitori au votat preponderent în favoarea rămânerii în UE.
Promotoriul fortificat de nici 7 km.p. dominat de o stâncă lipsită de vegetaţie, de puţin peste 400 m înălţime, a fost ocupată de flota anglo-olandeză la 1700 şi, ulterior, cedat britanicilor pe fondul războaielor de secesiune spaniole. A fost un punct strategic important al Royal Navy în al doilea Război Mondial, dar spaniolii nu s-au împăcat niciodată cu pierderea lui. Două referendumuri au cimentat rămânerea Gibraltarului în componenţă britanică, iar Constituţia provinciei din 2006 transferă Londrei politica sa externă şi de securitate. Dreptul de veto pe care ţările membre ale UE l-au afirmat acum în negocierile privind Brexitul a fost interpretat la Londra ca o formă de presiune.
Politicieni spanioli au considerat absenţa menţionării Gibraltarului în discursul premierului Teresa May la declanşarea articolului 50 drept o delegitimare implicită. Ministrul britanic de externe, dar şi surse din Downing Street s-au grăbit să le reafirme acum că nu vor accepta transferuri de suveranitate sau negocieri, însă problema Gibraltarului încarcă periculos de grav dosarul Brexitului, alături de presiunile separatiste ale Scoţiei.
