Prețurile la energie electrică ar putea crește

Oamenii din România nu vor avea parte de facturi mai mici la energie electrică. În ultima perioadă, din cauza temperaturilor aerului ridicate și/sau a intensificării vântului în România, au fost înregistrate prețuri negative ale energiei electrice pe piața Intraday și pentru Ziua Următoare. Cu toate acestea, prețurile negative nu se reflectă în prețurile facturilor. Ele, mai degrabă, indică posibilitatea unei creșteri a prețurilor la energia electrică.

„De ce preţurile negative ale tranzacţiilor pe bursă cu energia electrică nu scad facturile românilor? (…) în ziua de consum avem un consum mai mic de cât cel aşteptat, de doar 5800 MWh, cu un consum mediu pe timpul zilei de 5200 MWh şi un consum mediu de seară de 6400 MWh, asta determină reducerea surselor de producere a energiei securitare peste zi şi suplimentare a lor noaptea, la fel şi importurile de energie (o parte din surplusul de energie solară de peste zi merge la export).

Astfel, dacă am calcula preţul de vânzare care s-ar forma pe baza mixului de producţie de peste zi am obţine 0,71 lei/MWh (dar atunci nu se consumă energie electrică) şi seara am avea un preţ 0,79 lei/MWh (urmare a importurilor scumpe şi a creşterii ponderii energiei securitare), respectiv preţul mediu ponderat cu consumul pentru această zi ar fi în fapt de 0,76 lei/MWh, respectiv cu 4% mai mult decât preţul mediu calculat înaintea zilei de consum”, a explicat preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitu Chisăliţă.

Dumitru Chisăliţă.
Dumitru Chisăliţă (SURSA FOTO: Facebook, Chisalita Dumitru)

Bazându-se pe datele privind consumul și producția furnizate de Transelectrica, precum și pe informațiile despre prețurile și volumele tranzacționate pe piața intraday disponibile pe site-ul OPCOM, s-a constatat că în data de 1 aprilie 2024, una dintre zilele cu prețuri negative, aceste tarife negative au apărut doar între orele 11:00 și 17:00.

În acele ore, sursele de energie au depășit contractele de producție și import. Aceste surse au reprezentat între 0,3% și 1% din energia consumată în România, ceea ce nu poate fi considerat neglijabil. O mare parte din această energie a fost exportată din cauza lipsei cererii de energie în România în acele ore.

România a exportat energie atunci când avea un excedent de energie ieftină

Analizând datele pentru ziua de 3 aprilie 2024, se observă că România a exportat energie atunci când avea un excedent de energie ieftină din cauza unei cereri extrem de scăzute în regiune și a lipsei de consum și stocare în țară. În schimb, România a importat energie costisitoare, cu prețuri mari, din cauza consumului ridicat în seră și dimineața.

Această situație este rezultatul nivelurilor actuale de consum și structurii sistemului energetic din România, ci nu rezultatul speculațiilor pe piață. De exemplu, în data de 3 aprilie 2024, pe piața intraday, energia electrică s-a vândut pentru export la un preț de nouă ori mai mic decât prețul la care s-a importat în seră.

Diminuarea consumului de energie în România, în special în sectorul industrial, conduce la o producție excedentară de energie în timpul zilei și în weekend. Astfel, furnizorii români se văd nevoiți să exporte energia electrică la prețuri reduse.

Cum poate fi protejat consumatorul final?

În ultimii 15 ani, creșterea capacităților de producție a energiei regenerabile fără sisteme de stocare, dezvoltarea sistemelor de acumulare prin pompaj și avansul în producerea hidrogenului verde au condus la o majorare a cantității de energie electrică produsă exclusiv în timpul zilei. Această situație, pe lângă provocările tehnice și de gestionare a sistemului, generează costuri mai mari și, implicit, prețuri mai ridicate în perspectiva viitoare.

Reducerea orelor de funcționare a capacităților de producție a energiei securitare pe bază de cărbune și gaze conduce la o creștere a costurilor asociate. Aceste costuri vor avea o pondere tot mai mare, mai ales în perioadele de vârf de consum, în absența unor sisteme de stocare adecvate. Pornirea și oprirea repetată și neplanificată a capacităților securitare duc la randamente reduse și costuri mai mari pentru producția de energie pe bază de cărbune și gaze.

În același cadru, întreruperea sau funcționarea la prețuri zero și negative a capacităților de producție a energiei regenerabile contribuie, de fapt, la o creștere a costurilor asociate cu energia regenerabilă pe termen lung. Acest lucru subliniază necesitatea implementării rapide a unor politici, în special în domeniul stocării și producției de hidrogen verde. Asemenea măsuri sunt cruciale pentru prevenirea disfuncționalităților în sistemul energetic și pentru evitarea unei creșteri a prețurilor pentru consumatorul final în viitor.