BNR este de părere că rata anuală a inflaţiei va continua probabil să crească treptat în acest an până în proximitatea limitei de sus a intervalului ţintei. Mai exact, aceasta ar putea să depăşească considerabil valoarea de 2,5 la sută anticipată anterior pentru semestrul II 2021.
În același timp, BNR susține că este așteptat ca rata inflației să ajungă și la o prognoză de 2,8%.
„În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au evidenţiat perspectiva vizibil modificată a inflaţiei, arătând că rata anuală a inflaţiei va continua probabil să crească treptat în acest an până în proximitatea limitei de sus a intervalului ţintei, implicit să depăşească considerabil valoarea de 2,5 la sută anticipată anterior pentru semestrul II 2021.
Totodată, după previzibila corecţie descendentă amplă din debutul anului viitor, ea este aşteptată să urce din nou deasupra punctului central al ţintei şi să ajungă la finele orizontului prognozei la 2,8 la sută – peste nivelul de 2,4 la sută din proiecţia precedentă”, se spune în minuta BNR.
Sursa citată mai precizează că a fost observat faptul că valorile mai înalte şi în creştere uşoară ale ratei inflaţiei din anul curent, dar şi ajustarea lor descendentă din debutul anului viitor, sunt atribuibile integral acţiunii factorilor pe partea ofertei, mai cu seamă impactului tranzitoriu al scumpirii energiei electrice în contextul liberalizării pieţei de profil, şi efectului său de bază dezinflaţionist ulterior. Influenţe semnificative, în dublu sens pe orizonturi diferite de timp, provin şi din evoluţia probabilă a preţului combustibililor, precum şi din majorarea cotaţiilor internaţionale ale materiilor prime agro-alimentare, resimţite prioritar la nivelul inflaţiei de bază.
În acest context, BNR menționează că impactul inflaţionist al acestor factori ar putea fi însă mai intens şi mai de durată, inclusiv prin efectele lor indirecte, au subliniat în mod repetat membrii Consiliului, evocând ascensiunea pronunţată a preţului petrolului, dar mai ales tendinţa cvasi-generalizată de creştere a cotaţiilor internaţionale ale mărfurilor amorsată recent, potenţată de strangulări în lanţurile de producţie şi aprovizionare, cu impact asupra costurilor asociate.
În ceea ce privește o eventuală materializare a unui asemenea risc, potrivit BNR acest lucru ar avea totuşi o capacitate scăzută de a genera efecte secundare pe calea afectării anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, mai ales în condiţiile persistenţei deficitului de cerere pe piaţa muncii, dar şi pe cea a bunurilor, având în vedere şi influenţele de sens opus exercitate de astfel de şocuri asupra venitului disponibil real al populaţiei, implicit asupra cererii de consum în perspectivă.
Previziunile BNR pentru impozite
Specialiștii de la BNR au mai vorbit și despre situația impozitelor, care ar putea fi majorate în următoarea perioadă. Mai exact, membrii Consiliului au arătat că în cazul presiunilor factorilor fundamentali este însă de aşteptat o tranziţie graduală dinspre actualul caracter modest dezinflaţionist, spre unul uşor inflaţionist în cea de-a doua parte a orizontului proiecţiei, având ca premise şi ipoteze majore: decalajele temporale cu care se manifestă efectele dezinflaţioniste ale gap-ul negativ al PIB, precum şi cele inflaţioniste ale excedentului de cerere agregată, anticipat a se redeschide în trimestrul III 2021 şi a creşte lent ulterior; relativa ameliorare a structurii cererii agregate din perspectiva potenţialului ei inflaţionist, prin creşterea contribuţiei investiţiilor în detrimentul consumului privat, cu implicaţii inclusiv asupra evoluţiei viitoare a PIB potenţial, precum şi probabila decelerare puternică a creşterii costurilor unitare salariale pe orizontul proiecţiei, în condiţiile persistenţei subutilizării forţei de muncă, implicit a caracterului relaxat al pieţei muncii.
În ceea ce privește importul și exportul, membrii consiliului au remarcat în schimb, dinamica preţurilor importurilor se conturează pe termen scurt drept o sursă de influenţe inflaţioniste, contrar previziunilor anterioare.
Ei au mai subliniat faptul că mici efecte inflaţioniste tranzitorii vor veni probabil şi din creşterea abruptă a cererii de servicii odată cu ridicarea actualelor restricţii, eventual confruntată cu constrângeri pe partea ofertei, precum şi din perturbaţii persistente în lanţuri de producţie şi aprovizionare.
