Pe lângă devalorizarea lirei sterline la valori fără precedent în ultimele trei decenii, destabilizarea burselor sau demisii la vârf, Brexit a generat și un val de reacții xenofobe la adresa românilor, polonezilor sau altor imigranți. Asta în condițiile în care cifrele arată că imigranții au contribuit mai mult la bugetul UK decât au beneficiat prin asistența socială (față de britanici).
S-a lansat întrebarea ce se va întâmpla cu românii care vor să lucreze sau să studieze în Marea Britanie, după cei doi ani — durata estimativă a procesului de ieșire din UE.
Președintele Klaus Iohannis a declarat că David Cameron a dat asigurări că românii aflați în UK vor putea să rămână și să muncească acolo și că acesta și-a prezentat scuze pentru incidentele xenofobe petrecute după Brexit.
La rândul său, Ambasadorul Marii Britanii la București, Paul Brummell, susține că situația românilor nu se va schimba imediat, iar aceștia vor fi în continuare bineveniți în Regatul Unit.
Dar în continuare există un mare grad de incertitudine asupra viitorului lucrătorilor sau studenților români din Marea Britanie.
În viitor, românii ar trebui să aibă același statut față de UK ca nemții, francezii, sau orice alți cetățeni europeni, indiferent de rezultatul negicierilor. Dar experiența arată că există totuși situații în care lucrurile au funcționat altfel — spre exemplu, cetățenii europeni nu au nevoie de vize pentru a intra în Canada, mai puțin românii și bulgarii, după cum observă profesorul de drept Silvia Martiș-Tăbușcă.
Care ar fi cel mai bun şi cel mai prost scenariu posibil pentru românii din Marea Britanie, ce se va întâmpla în viitor?