Ultima declarație de avere a lui Nicușor Dan arată că acesta deține un teren intravilan în Brașov, dobândit în anul 2007. Terenul are 7460 mp și a fost dobândit printr-un contract de vânzare cumpărare.

La capitolul bunuri mobile, Nicușor Dan a notat în declarația de avere din anul 2020 că are un Citroen BX, fabricat în 1986. Autoturismul a fost dobândit printr-un contract de vânzare cumpărare.

În aceeași declarație de avere mai este notat faptul că acesta are un cont curent la BCR în lei, deschis în anul 2004.

Acesta mai are și două credite imobiliare la Garanti Bank. Unul este scadent în 2020, în valoare de 27 de mii de euro iar celălalt este scadent în 2032 și este în valoare de 59.571 de euro.

Acesta mai are trecute două donații, una n valoare de 76 de mii de euro și cealaltă în valoare de 5 mii de lei.

La capitolul venituri, acesta a trecut în declarația de avere că primește o indemnizație din partea Camerei Deputaților în valoare de 130.317 lei.

În dreptul soției sale, nu apare niciun venit iar în dreptul fiicei sale, Dan Aheea, apare o alocație în valoare de 1.602 lei.

Ce studii are, de fapt, acesta

De origine din Făgăraș, Nicușor Dan a câștigat numeroase olimpiade internaționale de matematică. Acesta a urmat cursurile faimoasei École Normale Supérieure și a obținut un doctorat în matematică la la Universitatea Paris.

Înainte să câștige bursa de studii în Franța, Nicușor Dan a încercat să fie întreprinzător. După cum a recunoscut într-o discuție reluată de Antena 3, Nicușor Dan a făcut comerț cu lână de capră adusă din Turcia,în anii 90 a dat bani cu camătă (care nu era incriminată penal la acea vreme), și-a deschis o firmă de computere.

În 1998, în loc să-și continue o carieră de cercetător în Franța, se întoarce. După cum mărturisește în cartea Sandrei Pralong De ce m-am întors în România, Nicușor Dan nu a mai „suportat” diferența culturală: „diferența de transcendentă dintre cele două culturi”, care îi crea „o stare de iritare permanentă”.

În plus, voia „să schimbe România”, să fie „ unul dintre cei 1.000 de oameni care să se coalizeze într-o structură și să afirme: Noi vom schimba România!”.

Era un idealist și credea că „istoria poate fi determinată printr-un efort comun de voință și că nu se reduce la a fi rezultatul fluxurilor de capital”. Mai târziu și-a dat seama că acesta a fost „cel mai mare eșec”, notează românia.europaliberă.org.

Emil Constantinescu s-a oferit, în 1999, să preia portofoliul de secretar de stat pentru românii din afara granițelor, plus un buget de 10 milioane de dolari pe an. La acel moment, Nicușor Dan a considerat că poate face mai mult din rândul societății civile așa că a refuzat propunerea lui Constantinescu, lucru care mai târziu l-a regretat.

A pus bazele unei noi școli

În anul 2000, Nicușor Dan a pus bazele Școlii Normale Superioare din București,  „o universitate complementară adresată elitelor în științele exacte”.

Aceasta a fost acreditată de abia îna nul 2003, în timpul guvernării lui Adrian Năstase.

Nicușor Dan a lucrat până în 2016 la Institutul de Matematică al Academiei Române și chiar dacă-i rămăseseră datorii de la Campania din 2012 se lăuda că „nu este un om sărac”: „am avut o firmă de calculatoare pe care am vândut-o cu vreo 200.000 de euro, chiar înainte de criză”, adică în 2008.

Imediat după campania din 2016 încep să se ivească și problemele. Șeful lui de campanie, Matei Păun, pe care îl numește prieten, apare în Panama Papers: împreună cu alți trei asociați, cu care avea afaceri și în România, conducea o societate offshore în Seychelles din 2001.

Apoi, același Păun postează pe Facebook mesaje admirative la adresa lui Vladimir Putin și postări pro-rusești, care nu-l deranjează pe Nicușor Dan sau crede că-și simplifică viața dacă le ignoră. Ulterior unele dispar, dar suspiciunea rămâne și se resfrânge și asupra lui Nicușor Dan, notează sursa anterior citată.

Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea