Majoritatea tinerilor care au între 15 şi 25 de ani nu au lucrat niciodată, dar vor ca la locul de muncă să fie bine remuneraţi şi să aibă „şefi corecţi”, în timp ce angajatorii aşteaptă de la candidaţi să fie profesionişti şi instruiţi, rezultă din două cercetări realizate într-un proiect european.
Cercetările au fost realizate în cadrul proiectului strategic „Campanie de comunicare privind serviciile SPO oferite tinerilor şi angajatorilor”, finanţat din Fondul Social European (FSE) în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, Axa 4 – „Modernizarea Serviciului Public de Ocupare”.
Cercetarea cantitativă, intitulată „Percepţii, comportamente şi aşteptări ale populaţiei tinere (15-25 de ani) în căutarea unui loc de muncă”, a constat într-un sondaj de opinie la nivel naţional în rândurile tinerilor cu vârste între 15 şi 25 de ani care caută un loc de muncă.
Ultima ocupaţie: elev
Din totalul populaţiei investigate, aproape două treimi (65,2 la sută) sunt neocupaţi de cel mult şase luni, iar 32 la sută de peste şase luni.
Cei mai mulţi respondenţi provin din rândurile absolvenţilor, ultima lor ocupaţie fiind elev (34,8 la sută) sau student (12,4 la sută).
Majoritatea respondenţilor nu au mai lucrat (54,2 la sută), aproape un sfert au lucrat în sectorul „Servicii”, iar opt la sută în „Construcţii”.
În privinţa consumului de media şi de internet, majoritatea tinerilor intervievaţi au afirmat că sunt mari consumatori de televiziune, preferând emisiunile de divertisment şi mai puţin programele informative, iar 52 la sută utilizează zilnic internetul, accesând reţele de socializare, jocuri dar şi site-uri pentru găsirea unui loc de muncă.
„În ierarhia surselor de informare utilizate, realizată în funcţie de frecvenţa utilizării, internetul se află pe primul loc, urmat de Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă”, se arată în cercetare.
Sprijinul principal vine de la cei apropiaţi
De asemenea, familia şi grupurile de prieteni/cunoştinţe par să influenţeze mai mult decât cele mediatice decizia de angajare, aproape trei sferturi dintre respondenţi (74,6 la sută) afirmând că informaţiile de la cei apropiaţi îi influenţează „foarte mult” şi „destul de mult”.
Alţi 41,2 la sută sunt influenţaţi „mult” de informaţiile de pe internet, 38,4 la sută de informaţiile de la ANOFM, 26,6 la sută de informaţiile din presa scrisă, iar 22,8 la sută sunt influenţaţi „mult” de informaţiile de la televizor.
Dintre persoanele intervievate, mai mult de jumătate afirmă că s-au adresat direct unui/unor angajator/i pentru obţinerea unui loc de muncă, iar 48,6 la sută că nu au făcut acest lucru.
„Se observă că tinerii care s-au adresat direct unui angajator nu sunt chiar atât de numeroşi (cam 5 din 10) şi, evident, au făcut acest lucru fără să aibă succes, din moment ce se află în continuare în căutarea unui loc de muncă. Prin urmare, se poate aprecia că sprijinul instituţional este foarte necesar. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, după cum se va vedea, cei mai mulţi dintre tinerii intervievaţi spun că până acum sprijinul principal a venit de la cei apropiaţi, iar 45 la sută din totalul tinerilor nu au apelat până acum la SPO”, se mai arată în cercetare.
ANOFM nu prezintă încredere
Majoritatea motivelor invocate de respondenţii care nu au apelat la serviciile ANOFM par să ţină mai degrabă de persoanele în cauză: necunoaşterea serviciilor (23,6 la sută), lipsa de interes (15,1 la sută), comoditatea (5,8 la sută) sau lipsa de timp (6,1 la sută).
Iniţiatorii cercetării atrag însă atenţia că o parte din motive vizează explicit instituţia ca atare, printre motivele invocate de tineri fiind: lipsa de credibilitate, lipsa de atractivitate a ofertelor de locuri de muncă şi deficienţele de funcţionare.
Cercetarea a urmărit şi identificarea aşteptărilor tinerilor între 15 şi 25 de ani faţă de un loc de muncă, ierarhia realizată după criteriul „foarte mult” scoţând în evidenţă importanţa acordată corectitudinii şefilor („să am şefi corecţi” – 60 la sută) şi remuneraţiei („să fiu bine plătit” – 58,8 la sută).
Din totalul tinerilor intervievaţi, 78,6 la sută susţin că nu au refuzat nicio ofertă de serviciu până acum restul afirmând că au refuzat cel puţin una.
„Refuzurile sunt mai numeroase în următoarele sub-categorii: tineri între 20 şi 25 de ani, absolvenţi de învăţământ superior, foşti angajaţi în sectorul «Servicii». Principalul motiv al refuzurilor este «salariul prea mic». Alte motive vizează, în ordine, condiţiile grele / nesănătoase de muncă, programul de lucru nepotrivit / neconvenabil, distanţa prea mare faţă de domiciliu sau neconcordanţa cu nivelul de pregătire”, se mai arată în cercetare.
Angajatorii recrutează prin mijloace proprii
Cercetarea calitativă, „Percepţii, atitudini şi comportamente ale angajatorilor, în calitate de clienţi ai SPO”, a fost efectuată pe bază de interviuri aprofundate. Studiul a fost realizat pe un lot de 50 angajatori – responsabili cu recrutarea forţei de muncă din 50 mari companii din ţară.
Cele mai utilizate mijloace în procesul de recrutare sunt anunţurile în presa locală, pe care aproape trei sferturi din angajatori spun că le publică frecvent, acestea fiind urmate de anunţurile postate la sediul agenţiilor locale de ocupare, de anunţurile pe internet, de recomandările personale şi de participările la târgurile de joburi.
Majoritatea angajatorilor spun că preferă să recruteze forţă de muncă „prin mijloace proprii”, folosind propria bază de date, folosind internetul sau publicaţiile tipărite.
Angajatorii intervievaţi au fost întrebaţi ce aşteptări au de la tinerii care candidează pentru un loc de muncă în compania lor, majoritatea răspunsurilor vizând „tineri bine pregătiţi / instruiţi / competenţi / buni profesionişti”, „activ, dinamic, implicat, cu iniţiativă” sau „serios, responsabil”.
Referitor la notorietatea serviciilor SPO oferite angajatorilor, cele mai cunoscute sunt „Subvenţionarea locurilor de muncă pentru absolvenţi”, iar cele mai puţin cunoscute sunt „Subvenţionarea locurilor de muncă pentru unici întreţinători ai familiilor monoparentale”, „Finanţarea cursurilor de formare profesională pentru femeile care se întorc din concediul de îngrijire a copilului” şi „Subvenţionarea locurilor de muncă pentru tinerii proveniţi din centrele de plasament”.
SURSA: Mediafax
