Comisia Europeană cere României să modifice cea de a 5-a directivă privind combaterea spălării banilor. Într-un comunicat transmis vineri de Executiv, sursa citată anunță că a transmis deja un aviz motivat României prin care explică că transpunerea directivei este una incorectă.

În ceea ce privește erorile comise în transpunerea celei de a 5-a directive, potrivit Comisiei Europene, autorităţile române au scutit mai multe categorii de entităţi corporative, dar și alte entităţi juridice de obligaţia de a-şi declara beneficiarii efectivi („beneficiarii reali”) într-un registru central.

Sursa citată subliniază faptul că aceste scutiri nu sunt prevăzute de directivă.

Menționăm faptul că cea de a 5-a directivă privind combaterea spălării banilor consolidează standardele UE în ceea ce priveşte transparenţa informaţiilor referitoare la proprietatea efectivă şi includerea lor în registre centrale.

Care este scopul directivei privind combaterea spălării de bani?

În ceea ce privește scopul acestei directive, ea are rolul de a solicita statelor membre să se asigure că entităţile corporative şi alte entităţi juridice înregistrate pe teritoriul lor obţin şi deţin informaţii adecvate, corecte şi actualizate cu privire la beneficiarul lor real.

Printre acestea se numără inclusiv detaliile intereselor generatoare de beneficii deţinute, arată Comisia Europeană. Totodată, sursa citată subliniază și faptul că toate normele privind combaterea spălării banilor sunt esenţiale în lupta împotriva spălării banilor şi a finanţării terorismului.

Comisia Europeană mai subliniază faptul că normele UE trebuie puse în aplicare, iar aplicarea lor trebuie să fie una supravegheată într-un mod cât se poate de eficient.

Ce obligații are România în fața Comisiei Europene?

„Lacunele legislative dintr-un stat membru afectează UE în ansamblul său. Din acest motiv, normele UE trebuie puse în aplicare iar aplicarea lor trebuie supravegheată în mod eficient, pentru a se combate criminalitatea şi a se asigura protecţia sistemului financiar”, transmite Executivul comunitar, cu privire la directivă.

Menționăm faptul că trimiterea unui aviz motivat reprezintă cea de a doua etapă a procedurii de infringement. Mai exact, odată cu avizul pe care România l-a primit în cursul zilei de vineri, țara noastră va avea de acum la dispoziție o perioadă de două luni de zile în care să răspundă argumentelor expuse de Comisie.

În cazul încă re acest lucru nu se va întâmpla, Comisia Europeană poate decide să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la acest caz.