„Toate graficele publicate s-au bazat strict pe datele oficiale. Scopul acestor grafice era de transpune într-o imagine simplă situația în care ne aflăm. Dintr-un șir de cifre este greu de înțeles încotro ne îndreptăm. O curbă pe un grafic este mult mai clară. La început oficialitățile ne prezentau doar cifre, și alea parțiale și doar prin informări de presă. Nu există nici acum o bază de date online pe care s-o poți folosi pentru analize. Mai târziu a apărut un site oficial cu grafice (datelazi.ro), dar destul de modest. Sunt obișnuit cu opacitatea autorităților. Nu mă așteptam la altceva, așa că de la început mi-am făcut un tabel în care am introdus zilnic, manual, valorile publicate de GCS și am făcut diferite analize și grafice pe valorile respective”, a transmis László Szőke, conform aradon.ro
România este pe curbă descendentă firavă
„Este total improbabil ca epidemia să se fi terminat. România este pe curbă descendentă firavă doar de o scurtă perioadă de timp. O epidemie controlată este greu de modelat pentru că nu se știe exact eficiența măsurilor. În plus, în România nu vorbim de O epidemie, ci de suma mai multor focare practic independente. În momentul în care se ridică restricțiile de circulație, este posibil, ba chiar și foarte probabil, să apară cazuri noi și în teritoriile relativ ferite până acum. Ceea ce transpare din grafice este că noi nu am înăbușit epidemia, ci mai degrabă am ținut-o sub control. La momentul Ordonanței Militare nr.2 din 21 martie, noi aveam cam 200 de cazuri noi pe zi și eram pe un trend ușor crescător. Acum, la ridicarea restricțiilor, avem tot 200 de cazuri noi pe zi, dar suntem pe un trend ușor descrescător. Dacă ridicăm o bună parte din măsurile care au ajutat la acest control, va fi greu să menținem situația. Nu imposibil, dar dificil. Este ca și conducerea roboților pe Marte: dai o comandă, robotul o execută peste 10 minute. Dacă ai dat-o greșit, robotul cade în crater dar tu vei vedea abia peste încă 10 minute. Am văzut în Statele Unite ce înseamnă să dai o comandă greșită în fața unei epidemii”, a adăugat inginerul.
Implicarea oamenilor de știință.
„Toate țările au acționat cam la fel. Nu cred că s-au făcut greșeli. Au fost doar bâlbâieli. Ceea ce nu am văzut în România dar în alte țări da, a fost implicarea oamenilor de știință. Anthony Fauci este un om de știință. În Germania, institutul Robert Koch a avut un cuvânt hotărâtor de spus în politica de gestionare a pandemiei. La noi nu știu cine au fost specialiștii care au gestionat din punct de vedere științific această epidemie. Nu am remarcat vreun om de știință în acestă perioadă. Raed Arafat – de altfel, toată stima pentru dânsul – este un practician.
În raportările țărilor din vest s-a văzut profesionalismul. Au date accesibile public defalcate după foarte multe criterii. Se vede că cei care publică aceste date se pricep la ceea ce fac, nu emit doar comunicate de presă”, a spus acesta.
„După părerea mea, este ridicol să dai aproape 300.000 de amenzi. Poți să dai amenzi până la limita la care atât social, cât și economic rămâi pe un tărâm realist. Aceste amenzi nu au nimic cu realitatea. Este evident neîncasabilă suma care echivalează cu bugetul pe un an al unui oraș ca Aradul. Dacă municipaliatea ar tripla impozitele, ar încasa acei bani? Garantat nu. Nici amenzile nu se pot încasa.
Din grafic reiese și o uniformitate în timp a acestor amenzi care pe mine mă duce la existența unui barem de amenzi care trebuiau date. La raportările de cazuri noi, de decese, de vindecări, avem fluctuații mari de la o zi la alta. Graficul de amenzi zilnice este cel mai uniform din toate graficele. Acolo pare să fi existat o regulă. Sau Jandaremeria este mai conștiincioasă ca medicii”, a transmis László Szőke.