"Cred că Marea Britanie nu poate fi un precedent pentru alte economii mari din Uniune, dar poate fi un precedent pentru ţări mai mici, care ar putea recurge la demersuri asemănătoare din motive populiste sau naţionaliste, deşi ar putea fi dăunător pentru respectivele naţiuni, pe termen lung. Cred că ţările care sunt deja pe un parcurs de aderare la UE nu îşi vor modifica poziţia, dar pentru ţările bogate din AELS ar putea fi o confirmare suplimentară a deciziei lor de a rămâne înafara Uniunii (de exemplu Elveţia, Norvegia), chiar dacă locul acestora este în realitate în marea familie a Uniunii Europene", a declarat pentru Capital Marius Ghenea.

 

 

 

 

 

 

 

"Uniunea Europeană a încetat să mai existe. Acest lucru pune presiune pe o agendă politică tensionată a restului Uniunii Europene, pe un leadership care evită să transeze marile probleme reale cu care se confruntă ţările UE, pe o Comisie Europeană devenită aproape exclusiv "controlor" şi purtător de cuvânt germano-francez. 
Se pune intrebarea "Si acum?". La această întrebare se va putea răspunde în două moduri: ori UE ca politică  "strânge rândurile" şi va fi capabilă să strângă cele 27 de ţări rămase într-o agendă realmente comună şi cu o singură viteză, oferind posibilitatea ţărilor marginale să beneficieze dar şi să ofere solidaritate reală. Ori, continuând linia de până acum, organismele UE vor continua să reprezinte interesele aproape exclusive franco-germane (cum ar fi de exemplu ridicarea sancţiunilor economice asupra Rusiei)  caz în care ţările de la margine vor fi nevoite să continue să îşi caute şi alţi aliaţi politici. Dacă Polonia şi Ungaria azi se îndepărtează de Uniunea Europeană este pentru că acest proiect care a adus prosperitate şi pace în Europa este astăzi condus de către figuri slabe şi fără reală viziune pentru toată Europa (aceste ţări sunt astăzi constant "certate" de către UE dar cum sunt oare ajutate?) . Această mişcare centripetă se va accentua nu numai la nivel de state ci şi de regiuni şi este de aşteptat ca toate zonele susceptibile la "ruperi" să se activeze", a declarat pentru Capital Alexandra Gătej, fost CEO Unilever.
 
 
 
"Ieșirea Marii Britanii din Uniune reprezintă începutul sfârșitului pentru un proiect european generos. Anumiți politicieni au speculat un curent de euroscepticism fără să își asume responsabilitatea pentru viitor. Brexit-ul are efect centrifug şi ar alimenta mișcările populiste, naționaliste şi antieuropene din alte state membre. Fără îndoială, Franța și Germania nu vor putea să susțină singure un proiect care și în propriile țări este din ce în ce mai des atacat (a se vedea Frontul Național Francez). Este valabilă, însă, și reciproca. Nici Marea Britanie nu va mai fi la fel fără Europa. Brexitul poate deschide o cutie a Pandorei nu doar pentru UE, dar și pentru Regatul Unit. Posibil ca Scoția să-și dorească o ruptură și să nu uităm de conflictul deschis anglo-irlandez, care a măcinat regatul până la finele anilor ‘90", a delarat pentru Capital Gilda Lazăr, şeful de comunicare de la JTI România..