România ocupă al cincilea loc în topul ţărilor cu cel mai mare consum de alcool pur pe cap de locuitor, potrivit unui raport al Organizaţiei Mondial a Sănătăţii dat publicităţii anul acesta. Potrivit OMS, un român bea 14,4 litri de alcool pur pe an, faţă de 17,5 litri cât se bea în Belarus, ţara cu cel mai mare consum de alcool la nivel mondial. Urmează Republica Moldova, cu un consum anual de 16,8 litri de alcool pur, scrie economica.net

Ce  trebuie făcut pentru limitarea efectelor nocive ale alcoolului?

Alexandrion Grup România (Distileriile Alexandrion), cel mai mare  producător de băuturi alcoolice  din România,  salută ințiativa Guvernului României în ceea ce privește înființarea Consiliului naţional pentru coordonarea politicilor şi acţiunilor de reducere a consumului dăunător de alcool în România, se menționează într-un comunicat remis Capital.

“Elaborarea unui plan de acţiuni coordonate şi eficiente, pe termen mediu si lung, în vederea implementării strategiei respective de către autorităţile cu atribuţii în domeniu într-un front comun cu actorii principali din piața băuturilor alcoolice, nu poate fi decît benefică și oportună”, se menționează în sursa citată.

Având în vedere că printre atribuțiile Consiliului, așa cum apar ele potrivit informațiile publice apărute recent, se numără şi coordonarea unei strategii naționale privind reducerea efectelor consumului dăunator de alcool, Distileriile Alexandrion propun ca odată cu înființarea acestui organism să fie luate în considerație şi supuse dezbaterii publice o serie de măsuri benefice pe piața băuturilor alcoolice precum:

(a) reformarea integrală a sistemului de accizare a băuturilor alcoolice in România de o manieră transparentă şi echitabilă, în care baza de taxare să fie reprezentată de tăria în grade alcoolice a fiecarei băuturi, accizarea țintind astfel toate băuturile ce conțin alcool şi eliminând indirect vânzările de băuturi in vrac (a se vedea reforma Statului Suedez din 2002 în ceea ce priveşte reglementarea accizării băuturilor alcoolice),

(b) restricționarea vânzarii alcoolului sanitar la unitățile farmaceutice astfel încât acesta să nu ajungă cu atâta uşurință băutura de consum,

(c) instituirea unui cadru supravegheat în ceea ce priveşte comercializarea cazanelor destinate producției aşa zis “casnice” astfel încât să poată fi aplicat ulterior un mai riguros control al producției,

(d) crearea unor programe de educație a tinerilor în scopul reducerii consumului de băuturi alcoolice cu o calitate indoielnică, tintind un consum mai redus concentrat pe produse de calitate şi

(e) instituirea unor metode mai riguroase de control al consumului de băuturi alcoolice de către tinerii sub 18 ani.

"Considerăm că înființarea Consiliului poate avea un rol esențial în modernizarea și reformarea industriei băuturilor alcoolice din România concretizat prin implementarea şi aplicarea cu succes a unui set de măsuri menite a defini un nou cadru de reglementare şi a institui mecanisme de control eficient al statului cu ajutorul cărora să fie eliminate acele situații în care băuturile alcoolice,  printr-o tactică speculativă oneroasă și dăunătoare sub toate aspectele, să pătrundă pe piață fără nici un control, cu efecte dăunătoare grave asupra sănătății consumatorilor, promovate doar de un preț foarte redus, derizoriu ce ascunde, în realitate, contrafaceri, falsificări și produse de contarabandă", se mai precizează în comunicatul remis de Alexandrion.
 

CAMPANIE CAPITAL: Banii din industria alcoolului, diluați de taxe

Capital a publicat la începutul acestei luni o amplă analiză referitoare la evaziunea fiscală din domeniu, care este estimată la 50% de Consiliul Fiscal şi la 90% de reprezentanții din domeniu. Care sunt cauzele şi cât poate interveni guvernul?

"Am semnalat autorităţilor că 90% din producţia de alcool din România scapă de procesul legal de fiscalizare. Ca să se producă 200 de milioane de litri de alcool din fructe, cât este consumul din România, ar fi nevoie de o suprafaţă cultivată cu pomi fructiferi de 233.000 de hectare. Este evident că cea mai mare parte a acestui alcool este făcut din chimicale“.
Nawaf Salameh, CEO Alexandrion Group

Evaziunea fiscală a fost inclusă pe lista vulnerabilităţilor la adresa siguranţei naţionale încă din 2010. Deşi au trecut patru ani, în care declaraţiile acide ale guvernanţilor nu au lipsit, nevoia de bani a bugetului este, în continuare, acoperită prin majorări de taxe, în timp ce combaterea efectivă a fenomenului bate pasul pe loc. În acest an, de exemplu, a fost destructurată o singură reţea infracţională în domeniul alcoolului, deşi această industrie este catalogată ca una dintre cele mai tentante pentru evaziune.

Mai multe detalii citiți aici