”Luăm CFR Marfă, companie care are pierderi. Prin măsuri interne, de la management la organizare şi utilizarea optimă a resurselor, o putem face să facă profit un leu sau 100 de lei. Cu suta aia de lei ea intră în faliment în următoarele luni, pentru că nu-i ajunge pentru dezvoltare”, dă un exemplu Ioan Rus, ministrul Transporturilor, într-un interviu pentru Agerpres, când este întrebat cum va aduce companiile din subordinea Ministerului Transporturilor pe profit operaţional.
Asta pe pe o parte. Iar pe de altă parte,continuă el, ”având profit operaţional egal cu 1 leu sau 100 de lei, ea este bancabilă, deci dispune de ceea ce îi este necesar pentru ca orice bancă solidă din lumea aceasta să vină alături de ea pe un proiect de dezvoltare”.
”Şi obiectivul acesta este unul extrem de important, pentru că va da posibilitatea companiilor din subordinea MT să aibă acces facil la credite pe termen mediu şi lung, care să le asigure dezvoltarea”, mai spune oficialul. Acesta a adăugat că, plecând de la Ordonanţa 109 privind managementul corporativ, va însemna să aducem în companii manageri, consilii de administraţie capabile să înţeleagă şi apoi să decidă în cunoştinţă de cauză într-o lume în care ”competiţia este la loc de frunte”.
Pe de altă parte, întrebat cum se explică faptul că, de exemplu, pe o rută cum ar fi Bucureşti – Galaţi, un transportator privat operează la un preţ al biletului de 32 de lei, în timp ce compania CFR Călători are un tarif dublu, de 67 de lei, oficialul a răsunpuns că ”CFR Călători este o companie care dezvoltă şi alte activităţi în sensul că face curse care sunt internaţionale, curse inter-regionale, pe care nu le poate face altcineva”.
”În acest fel, are costuri legate de dotări, amortizări, impozite, taxe, gări mai mari decât trebuie… Noi am scos la licitaţie pe bursă, săptămâna trecută, 1.100 de kilometri de linii neinteroperabile, pe care CFR face pierderi din start”, a subliniat Ioan Rus. Acesta a mai spus, citat de Agerpres, că a întrebat ”un privat” cum face el profit și,în context, ”face profit” pentru că are o mai mare elasticitate în organizare decât o firmă mare de stat, poate să controleze biletele din tren, poate să facă în aşa fel încât să se vândă biletele de tren, deci poate să-şi optimizeze costurile la nivelul veniturilor sau sub nivelul veniturilor.
”Şi firmele mari pot să facă acest lucru, însă, deocamdată, suntem şi pe o infrastructură materială care produce costuri şi pe o supra-structură umană la volumul de activitate pe care îl avem. Aici sunt mai multe tipuri de măsuri pe care încercăm să le luăm şi unele sunt cronicizate. Vom încerca să facem acest lucru în perioada următoare”, a mai spus oficialul.