Prima va ajunge în curând pe masa Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor, iar a doua speră să o treacă prin Guvern imediat după Paşte, a spus aceasta, citată de Agerpres. Așadar, referindu-se la faptul că a anunţat că noul Cod Silvic este aproape finalizat şi că forma care va ajunge în Comisia pentru agricultură a fost unanim acceptată, Pană a subliniat că este o formă generată de absolut toţi factorii interesaţi. ”Adică, modul în care se exploatează lemnul să nu fie prevăzut în Codul Silvic, pentru că este o lege organică, care este firesc să se modifice după foarte mulţi ani. Or, la ora actuală, noi nu suntem pregătiţi pentru un alt gen de exploatare decât pe picior. Intenţionăm, dorim şi s-ar putea în câţiva ani ca un procent să se poată exploata şi la rampă şi restul pe picior; după alţi câţiva ani, poate jumătate-jumătate şi, în decurs de un număr de ani, să se exploateze numai la rampă, ne dorim acest lucru”, a punctat Doina Pană. Însă, potrivit acesteia, la ora actuală nu există nici banii necesari, nici pregătirea necesară, nici numărul de angajaţi necesar şi atunci ”de ce să schimbi de fiecare dată o lege organică?”. ”Mai bine să existe o legislaţie subsecventă, adică o hotărâre de guvern, prin care să se decidă cum se exploatează”, a explicat ministrul.

Al doilea punct unanim acceptat, este ca regimul pădurilor-parcuri să fie mai bine reglementat. Pană a mai spus că exista şi până la ora actuală, dar nu suficient de bine reglementat încât să existe multe păduri-parcuri în România. ”Au mai venit şi cu ideea de a exista un echilibru între cei care exploatează pădurea, un echilibru sub aspectul ca toţi cei care merg să liciteze masa lemnoasă practic să demonstreze că au echipamentele necesare, angajaţii necesari, de la inginer silvic şi până la tot ce trebuie să fie ca angajat. De ce? Pentru că achiziţionarea de utilaje pentru exploatare, locurile de muncă pe care trebuie să le creezi automat îţi aduc nişte costuri, şi atunci nu poţi să vii şi să licitezi la sume foarte mari şi să omori restul agenţilor economici, pentru că tu nu ai aceste costuri. Şi iarăşi mi s-a părut o chestie de echitate pe piaţa românească”, a adăugat ministrul, potrivit aceleiași surse.

În ceea ce privește suprafeţele prevăzute în acest an pentru lucrări de regenerare Pană a spus că este vorba despre aproximativ 30.000 de hectare. Din acestea, mai bine de 10.415 hectare înseamnă împăduriri efective, mai mult de 4.500 hectare înseamnă completări curente la plantaţiile efectuate în anii anteriori, circa 1.200 hectare sunt pentru refacerea plantaţiilor afectate de calamităţi naturale şi 13.540 hectare sunt regenerări naturale. ”Noi avem alocate anul acesta 30 milioane lei nu numai pentru împădurirea terenurilor degradate, ci şi pentru perdele forestiere, pentru că vrem să mergem în paralel cu amândouă. La terenuri degradate este bine să se producă cât mai puţin deşertificarea lor, să stabilizăm solul şi chiar să venim, cum s-a întâmplat în judeţul Bistriţa-Năsăud, cu o solicitare a oamenilor din zona respectivă”, a adăugat ea, citată de Agerpres. Legat de programele pentru prevenirea inundaţiilor, Pană a spus că se merge pe două direcţii: una foarte modernă şi una foarte pragmatică. Cea foarte modernă a fost anunțată recent, referitoare la finalizarea hărţilor de risc şi de hazard, care vor fi un instrument bun la îndemâna autorităţilor. Cealaltă direcţie este legată de aceste comitete pentru situaţii de urgenţă, ”care realmente funcţionează ca ceasul”.

Întrebată despre proiectul de hotărâre, aflat acum în dezbatere publică, care să stopeze furturile din păduri, Doina Pană crede că este foarte realizabil. ”Este aproape finalizat – de fapt, din punctul meu de vedere, este finalizat. Am avut până acum două comisii lărgite, au participat toţi factorii interesaţi, toţi cei care au scris împreună şi Codul Silvic, plus reprezentanţi de la Ministerul de Interne şi de la ONG-uri. Luni va fi ultima întâlnire, după care eu sper ca în prima zi de miercuri după Paşti, dacă nu măcar în cealaltă săptămână, să ajung cu el în Guvern”, a explicat ea. Acest proiect se bazează pe un sistem informatic care deja există. Mai exact, în 2008, prin Banca Mondială, a fost implementat un sistem informatic foarte complex şi ”foarte scump” – ”a costat în jur de 500.000 euro”. Adică, în momentul în care îl utilizezi poţi să îţi genereze imediat situaţii legat de cantitatea de masă lemnoasă tăiată pe an, pe zone, pe sectoare, pe tipuri de arbori şi care permite şi această trasabilitate a lemnului, pentru că este o cerinţă a Uniunii Europene şi de aceea a fost instalat şi la noi acest sistem.

”Conform cerinţelor Uniunii Europene, până în data de 5 a lunii următoare ar trebui să fie înregistrată în sistem toată masa lemnoasă care a plecat din pădure, până la destinaţia finală. Eu am stat şi am gândit: dacă până în 5 ale lunii poţi să faci acest lucru, poate sistemul permite să o poţi face în timp real”, a adăugat ministrul.